Art. 5 din noul Cod penal. Aplicarea legii penale mai favorabile în mod global.

By | martie 13, 2015

În interpretarea constituţională a art. 5 din noul Cod de procedură penală, dată prin Decizia nr. 265/2014 a Curţii Constituţionale a României, este posibilă transformarea unei infracţiuni de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave în formă continuată (19 acte materiale) în încadrarea juridică din Codul penal din 1969 în 19 infracţiuni distincte de înşelăciune în încadrarea juridică din noul Cod penal.

(Curtea de apel Alba, Secția  penală și pentru  cauze cu  minori – Decizia penală nr. 525/A/30 iunie 2014)

 

Prin sentinţa penală nr. 138/18.06.2012, pronunţată de Tribunalul Hunedoara în dosarul nr. 5157/97/2011, s-au hotărât următoarele:

A fost condamnat inculpatul I.A.I., la:

- 10 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor civile prev. de art.64 lit.a teza a II-a şi lit.b Cod penal pentru infracţiunea de înşelăciune prev. de art.215 al.1,2,3,4 şi 5 Cod penal cu aplic.art.41,42 Cod penale ;

- 3 luni închisoare pentru infracţiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată prev.de art.290 Cod penal ;

- 2 ani închisoare pentru infracţiunea de determinarea înmatriculării unei societăţi în temeiul unui act constitutiv fals prev.de art.2802 din Legea nr.31/1990 ;

- 3 luni închisoare pentru infracţiunea prev.de art.48 al.1 din Legea nr.26/1990 (persoană care, cu rea credinţă, a făcut declaraţii inexacte în baza cărora s-a operat o înmatriculare ori s-a făcut o menţiune în registrul comerţului).

În baza art.33 lit.a şi 34 lit.b Cod penal i s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 10 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor civile prev.de art.64 lit.a teza a II-a şi lit.b Cod penal.

A fost privat inculpatul de exerciţiul drepturilor prev. de art.64 lit.a teza a II-a şi lit.b Cod penal.

S-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului perioada de timp executată în stare de reţinere de la 12.07.2011 la 13.07.2011 (o zi).

S-a constatat că faţă de inculpat a fost luată măsura preventivă a obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu în perioada 13.07.2011 – 11.08.2011, prin încheierea penală nr.30/13.07.2011 pronunţată de Tribunalul Hunedoara în dosar nr.4822/97/2011.

În baza art.348 Cod proc. pen. a fost anulat contractul de comodat nr.1/10.06.2009 aflat la filele X vol.I dosar u.p. şi tabelul nominal cu acordul vecinilor proprietari sau chiriaşi aflat la fila X vol. I dosar u.p.

A fost obligat inculpatul I.A.I., în solidar cu partea responsabilă civilmente SC V.C. SRL Petrila, prin lichidator judiciar Cabinet de Insolvenţă T.A.M., la plata următoarelor daune materiale: 750 lei către partea civilă I.D.P., 4.000 lei către partea civilă SC A. SRL Petrila, 27.582 lei către partea civilă SC C.C.T. SRL Haţeg,

220.000 lei către partea civilă SC S.G. SRL Deva, 45.788,82 lei către partea civilă SC H.P.I. SRL Haţeg, 8.200 lei către partea civilă SC A. SRL Tg.Jiu, 28.271 lei către partea civilă SC E.L. SRL Piteşti, 34.457,04 lei către partea civilă SC T.E.H. SRL Piteşti, 6.221,70 lei către partea civilă SC U.C. SRL Deva, 16.114,09 lei către partea civilă SC C.A. SRL Arad, 4.060 lei către partea civilă SC M. SRL Petrila, 4.338 lei către partea civilă SC T.O. SRL Petroşani, 8.326 lei către partea civilă SC C.T. SRL Călan.

A fost obligat inculpatul I.A.I., în solidar cu partea responsabilă civilmente SC A.C. SRL Petroşani, prin lichidator judiciar G.A.I. Petroşani, la plata următoarelor daune materiale : 6868,7 lei către partea civilă SC S.D. SRL Nădlac, 112,699,74 lei către partea civilă SC D.L. SRL Bucureşti, 5.800 lei către partea civilă SC C.S. SRL Petroşani citat şi prin administrator D.C.I. din Petroşani, 24.417,98 lei către partea civilă SC D. 92 D. SRL Piatra Neamţ.

S-a constatat că părţile vătămate SC G.T.C. SRL Vulcan şi SC E.A.G. SRL Alunişu nu s-au constituit părţi civile în cauză.

Au fost respinse cererile de daune morale formulate de părţile civile SC T.E.H. SRL Piteşti şi SC E.L. SRL Piteşti.

A fost obligat inculpatul I.A.I., în solidar cu partea responsabilă civilmente SC V. CES SRL Petrila prin lichidator judiciar Cabinet de Insolvenţă T.A.M. la plata sumei de 750 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat şi în solidar cu partea responsabilă civilmente SC A.C. SRL Petroşani prin lichidator judiciar G.A.I. Petroşani la plata sumei de 750 lei cu acelaşi titlu.

Pentru a pronunţa această sentinţă prima instanţă a constatat următoarele:

Prin rechizitoriul nr.381/P/2010 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Hunedoara s-a dispus trimiterea in judecată a inculpatului I.A.I. pentru săvârşirea infracţiunilor de înşelăciune prev. de art. 215 al. 1,2,3,4 şi 5 C.pen. cu aplic. art. 41, art. 42 C.pen.; fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art. 290 C.pen.; determinarea înmatriculării unei societăţi în temeiul unui act constitutiv fals prev. de art. 2802 din Legea nr.31/1990, respectiv persoana care cu rea – credinţă a făcut declaraţii inexacte în baza cărora s-a operat o înmatriculare ori s-a făcut o menţiune in Registrul comerţului prev. de art. 48 al. 1 din Legea nr.26/1990.

S-a reţinut in sarcina inculpatului că in perioada 2009 – 2010,. în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale a indus şi menţinut în eroare mai mulţi agenţi economici şi o persoană fizică cu prilejul încheierii sau executării unor contracte comerciale, emiţând ca mijloc de plată a mărfurilor achiziţionate file CEC şi bilete la ordin, ştiind că nu există disponibil in conturile SC V.C. SRL Petrila şi SC A.C. SRL Petroşani, in numele cărora a acţionat, provocând astfel un prejudiciu total in sumă de 537.407 lei.

În sarcina aceluiaşi inculpat s-a mai reţinut că a întocmit cu date false un tabel care conţinea acordul proprietarilor vecini cu garsoniera ce urma să devină sediul SC V.C. SRL Petrila şi a modificat conţinutul altor acte ce au fost utilizate apoi la Tribunalul Hunedoara şi Oficiul Registrul Comerţului, în scopul înmatriculării societăţii.

Părţile vătămate SC G.T.C. SRL Vulcan şi SC E.A.G. SRL Alunişu nu s-au constituit părţi civile in cauză.

Celelalte părţi vătămate s-au constituit părţi civile în cauză, după cum urmează:

-I.D.P. cu suma de 750 lei reprezentând daune materiale;

-SC A. SRL Petrila cu suma de 4.000 lei reprezentând daune materiale;

-SC C.C.T. SRL Haţeg cu suma de 27.582 lei reprezentând daune materiale;

-SC S.G. SRL Deva cu suma de 220.000 lei reprezentând daune materiale;

-SC H.P.I. SRL Haţeg cu suma de 45.788,82 lei reprezentând daune materiale;

- SC A. SRL Tg. Jiu cu suma de 8.200 lei reprezentând daune materiale;

-SC E.L. SRL Piteşti cu sumele de 28.271 lei reprezentând daune materiale, respectiv 15.000 lei reprezentând daune morale;

-SC T.E.H. SRL Piteşti cu sumele de 34.457,04 lei reprezentând daune materiale şi 15.000 lei reprezentând daune morale;

-SC U.C. SRL Deva cu suma de 6.221,70 lei reprezentând daune materiale;

-SC C.A. SRL Arad cu suma de 16.114,09 lei reprezentând daune materiale;

-SC M. SRL Petrila cu suma de 4.060 lei reprezentând daune materiale;

-SC T.O. SRL Petroşani cu suma de 4.338 lei reprezentând daune materiale;

-SC S.D. SRL Nădlac cu suma de 6.868,7 lei reprezentând daune materiale;

-SC D.L. SRL Bucureşti cu suma de 112.699,74 lei reprezentând daune materiale;

-SC C.S. SRL Petroşani cu suma de 5.800 lei reprezentând daune materiale;

-SC D. 92 D. SRL Piatra Neamţ cu suma de 24.417,98 lei reprezentând daune materiale.

În cauză au fost citate in calitate de părţi responsabile civilmente SC V.C. SRL Petrila prin lichidator judiciar Cabinet de Insolvenţă T.A.M. şi SC A.C. SRL Petroşani prin lichidator judiciar G.A.I. Petroşani.

Din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului, prima instanţă a reţinut următoarele:

În cursul lunii iunie 2009, inculpatul I.A.I. a efectuat demersuri de preluare a SC V.C. SRL Deva, cu sediul în acelaşi municipiu, înregistrată la Oficiul Registrului Comerţului sub nr. J20/793/1996, de la administratorul din aceea perioadă, pe nume A.L. După definitivarea actelor de preluare, inculpatul a formulat o cerere de înregistrare a modificărilor prevăzute în contractul de cesiune şi actul adiţional nr. 111/15.06.2009. Cererea a fost înregistrată la Tribunalul Hunedoara la data de 13.07.2009, iar prin încheierea nr.6245/16.07.2009, cerere a fost admisă, dispunându-se, printre altele, schimbarea sediului societăţii din Municipiul Deva, str. E.G., bl…, ap… în Oraşul P., str… , bl…, sc…, et…, ap… şi preluarea în registrul comerţului a datelor din declaraţia tip pe proprie răspundere. Pe baza acestui act s-au operat modificările solicitate emiţându-se certificatul de înregistrare în care este menţionat noul sediu al societăţii, respectiv P., str…, bl…, sc…, et…, ap…, jud. H.

Cu prilejul declanşării cercetărilor s-a constatat că inculpatul a provocat înregistrarea unor date nereale pe baza unor acte – acceptul proprietarilor de locuinţe pentru sediul social al societăţii, contract de comodat, declaraţia pe proprie răspundere, etc. – al căror conţinut a fost mistificat de către acesta, la Oficiul Registrului Comerţului. Astfel, la data de 10.06.2009, inculpatul a încheiat un contract de comodat cu numitul D.I., din Oraşul P., ce avea ca obiect, folosinţa gratuită a garsonierei deţinută de acesta. Din declaraţia martorului D.I., proprietarul garsonierei din str…, bl…, ap…, rezultă că inculpatul l-a rugat să-i permită să locuiască acolo o perioadă de timp şi nu i-a adus la cunoştinţă că de fapt urma ca aceea garsonieră să devină sediul unei societăţi comerciale. Ulterior, inculpatul a adăugat pe contract la capitolul „Obiectul contractului” menţiunea olografă „drept sediu social al SC V.C. SRL Petrila”.

La data de 15.06.2009, a întocmit un tabel privind acceptul titularilor dreptului de proprietate sau închiriere din locuinţele învecinate, falsificând semnăturile acestora. Persoanele menţionate au locuit sau locuiesc în scara de bloc, în care este situată garsoniera ce figurează la registrul comerţului drept sediu social al SC V.C. SRL Petrila. În urma verificărilor s-a stabilit că două din aceste persoane, respectiv I.L. şi S.I. erau decedate încă din anul 2007 iar D.V. nu semnat tabelul, semnătura de pe respectivul înscris nefiind a acestuia. De asemenea, numita D.C. nu locuia la garsoniera nr. 26, ci aparţine unei persoane plecate la muncă în străinătate.

Contractul de comodat cu menţiunea olografă amintită, tabelul cu acceptul vecinilor de la sediul social şi declaraţia pe propria răspundere prin care inculpatul îşi asuma răspunderea pentru corectitudinea datelor au fost depuse alături de celelalte acte necesare înmatriculării societăţii pe numele său, la Oficiul Registrului Comerţului. Pe baza acestora , aşa cum am arătat mai sus, a fost emisă o încheiere prin care s-a dispus preluarea datelor în registrul comerţului.

Din cele expuse rezultă că inculpatul a acţionat premeditat încă de la iniţierea activităţii infracţionale, în scopul atingerii rezultatului propus, respectiv obţinerea de venituri consistente prin utilizarea de mijloace frauduloase – lansarea de oferte mincinoase, prezentarea de date neadevărate despre situaţia economică a societăţii în raporturile cu victimele acestor infracţiuni, emiterea de file cec şi bilete la ordin, cunoscând că nu va avea acoperire în conturile bancare utilizate. Ceea ce scoate în evidenţă reaua credinţă şi intenţia de a înşela şi prejudicia agenţii economici,este emiterea de instrumente de plată care au fost retrase din circulaţie şi anulate de către societăţile bancare emitente.

În susţinerea aceleiaşi idei se remarcă şi faptul că după ce activitatea infracţională desfăşurată pe SC V.C. Petrila a fost descoperită şi au fost iniţiate cercetările penale în cauză, inculpatul a preluat o altă societate, respectiv SC A.C. SRL B., jud. Teleorman, societate pe care a continuat să desfăşoare activitatea infracţională. Sediul acestei noi societăţi l-a înregistrat în P., str. M.V., nr…,unde – la fel ca şi în cazul SC V.C. Petrila – nu a desfăşurat niciodată activitate.

În continuare a fost analizată activitatea infracţională desfăşurată de către inculpatul I.A.I. prin intermediul SC V.C. SRL Petrila şi SC A.C. SRL Petroşani, prin care acesta, cu prilejul încheierii unor contracte de furnizare de materiale de construcţii, piese şi componente auto sau IT, cu diverse societăţi din ţară, le-a indus în eroare prin prezentarea unor date neadevărate cu privire la situaţia economică a societăţii pe care o reprezintă, emiţând ca instrumente de plată file cec şi bilete la ordin ce nu au avut acoperire în cont. Pentru a da forţă spuselor sale, la contactul cu reprezentanţii societăţilor comerciale efectua plata în numerar a unei mici părţi din valoarea contractului, lăsând impresia de solvabilitate, după care pentru partea însemnată a contractului emitea biletele la ordin sau filele cec fără acoperire. De asemenea, în acelaşi scop uneori le cerea furnizorilor să amâne introducerea instrumentelor de plată la decontare, deşi ştia că nici ulterior nu va alimenta contul decât cu sume derizorii de ordinul a câtorva zeci de lei,ceea ce ar putea da măsura cinismului de care a dat dovadă în aceste relaţii.

I. Cu privire la activitatea infracţională desfăşurată prin intermediul SC V.C. SRL Petrila, prima instanţă a reţinut:

1. În cursul lunii mai 2007, inculpatul I.A.I. cunoscând că partea vătămată I.D.P. din Petroşani îşi construia o locuinţă, a contactat-o oferindu-se să-i furnizeze fier vechi susţinând că a achiziţionat nişte hale industriale în zona H., pe care urma să le demoleze şi să recupereze structura metalică. Iniţial inculpatul pentru a obţine încrederea părţii vătămate a livrat materialele şi a încasat preţul , însă în momentul în care a reuşit să obţină plata sumei de 500 lei în avans, nu s-a mai achitat de obligaţia de furnizare a mărfii.

Partea vătămată a efectuat demersuri pentru recuperarea sumei de bani sau livrarea materialelor, însă demersul său a rămas fără rezultat, iar prejudiciul cauzat se ridică la suma de 750 lei.

2. În cursul lunii iulie 2007, inculpatul I.A.I., a contactat telefonic reprezentanţii SC A. SA Petrila, oferindu-le spre vânzare nisip amestecat cu criblură. Aşa cum procedase şi în prima situaţie, a livrat primele două transporturi de material încasând preţul pentru a-şi demonstra seriozitatea şi a câştiga încrederea partenerului. După cca două săptămâni, l-a contactat telefonic pe administratorul societăţii pe nume M.G. pe care l-a rugat să-i plătească în avans suma de 4.000 lei, întrucât avea nevoie stringentă de lichiditate, angajându-se ca în perioada imediat următoare să-i furnizeze cantitatea de materiale acoperitoare a sumei de bani.

Materialele de construcţie nu au mai fost furnizate, astfel că, reprezentanţii SC A. SA Petroşani, au încercat să-l contacteze pe inculpat în vederea recuperării sumei de bani sau să livreze materiale de construcţie, însă încercările acestora nu au dus la nici un rezultat.

În cursul lunii septembrie 2009, inculpatul a contactat iarăşi telefonic reprezentanţii SC A. SA Petroşani, prezentându-se sub numele de „Sorin” oferindu-le spre cumpărare un autotren cu nisip şi criblură pentru care solicită suma de 1.000 lei. Pentru încheierea tranzacţiei a fost delegat numitul S.M.N. din partea societăţii menţionate. Deplasându-se la locul de întâlnire indicat de către inculpat, susnumitul l-a recunoscut pe inculpat şi solicitându-i lămuriri, acesta i-a răspuns că el era de fapt persoana ce-i contactase şi a solicitat suma de bani. Martorul fiind suspicios, a solicitat la rândul său să vadă materialele de construcţie, moment în care inculpatul i-a arătat în apropiere, staţionat un autotren, insistând să i se facă plata. Reprezentantul SC A. SA Petroşani a insistat în continuare să vadă marfa, moment în care inculpatul iritat a urcat în maşina sa părăsind zona în acelaşi timp cu autotrenul, împrejurări ce i-au format martorului convingerea că inculpatul intenţionase din nou să îl înşele. Deşi a efectuat demersuri de a-l contacta pe inculpat nu a reuşit.

Prejudiciul cauzat este în sumă de 4.000 lei.

3. În cursul lunii iulie 2009, numita G.G., o cunoştinţă a inculpatului, s-a deplasat la sediul SC G.T. SRL Vulcan, unde l-a contactat pe numitul I.E., administratorul societăţii. Susnumita s-a prezentat ca fiind reprezentantul SC V.C. SRL Petrila, al cărei administrator devenise între timp inculpatul I.A.I., exprimându-şi intenţia de a achiziţiona cauciucuri pentru camioane. Convenţia urma să fie finalizată peste câteva zile, când inculpatul trebuia să se prezinte personal pentru ridicarea anvelopelor solicitate, susnumita afirmând că fusese împuternicită să lase furnizorului o filă cec în alb, ce urma să fie completată la livrarea mărfii.

Conform acestei înţelegeri, în perioada următoare inculpatul s-a prezentat la sediul SC G.T. SRL Vulcan a achiziţionat anvelope în valoare de 19.730,2 lei, sumă pentru care a completat fila cec menţionată anterior. S-a convenit ca instrumentul de plată să fie introdus spre decontare la unităţile bancare la 45 zile de la emitere.

La data de 5.10.2009, împlinindu-se termenul de introducere la plată a filei cec, la sediul SC T. SRL Vulcan s-a prezentat inculpatul cu o adresă scrisă prin care solicita amânarea introducerii la plată până la data de 9.10.2009. Reprezentantul SC T. SRL s-a conformat, dar introducând la plată fila cec seria BTRL 1BB 4099741 la data menţionată, a fost refuzată pentru lipsă totală de disponibil în cont.

În perioada următoare, numitul I.E., a încercat în repetate rânduri, fără rezultat, să-l contacteze pe inculpat. Conform declaraţiei acestuia, după nenumărate demersuri, în cursul anului 2010, după iniţierea cercetărilor în cauză a reuşit să recupereze de la inculpat anvelopele, astfel că nu se mai constituie parte civilă în cauză cu suma de 19.730,2 lei, reprezentând contravaloarea acestora.

În urma acestui incident de plată, SC V.C. SRL Petrila a fost înregistrată la Centrala Incidentelor de plată fiind declarată în interdicţie bancară de a mai emite cec-uri în perioada 13.10.2009 – 13.10.2010. Prin somaţia nr. 84/13.10.2009, Banca Transilvania a comunicat inculpatului această informaţie solicitându-i totodată restituirea fără întârziere a tuturor carnetelor de cec-uri către unităţile bancare, solicitări ignorate însă de acesta. La data de 17.03.2010, SC V.C. SRL Petrila figura la CIP cu 3 incidente de plată cu file cec şi 14 incidente de plată cu bilete la ordin. La data de 23.10.2009, Banca Transilvania a anulat filele cec seria BTRL 1BB ……. şi BTRL 1BB ……..

4. În cursul lunii septembrie 2009, inculpatul I.A., în calitate de reprezentant al SC V.C. SRL Petrila, l-a contactat telefonic pe numitul C.A., ce deţine calitatea de administrator al SC C.C.T. SRL Haţeg, agent economic ce practica comercializarea de materiale de construcţie. Cei doi au convenit că în perioada imediat următoare, primul să achiziţioneze de la cel de al doilea diverse materiale de construcţie ce urmau să fie achitate cu numerar sau bilete la ordin.

În perioada 23.09 – 29.09.2009, inculpatul, prin reprezentanţii săi a achiziţionat de la C.C.T. Haţeg, materiale de construcţie în valoare de 27.582 lei, sumă din care a fost achitat cu numerar 3.500 lei, iar pentru diferenţă au fost emise bilete la ordin. Astfel, la data de 25.09.2009 a fost emis biletul la ordin BTRL 3 BT nr.….., scadent la data de 29.09.2009, în valoare de 12.320 lei, care fiind introdus spre decontare a fost refuzat la plată pentru lipsă de disponibil în cont.

La data de 29.09.-2009 a fost emis biletul la ordin BTRL 3 BT nr……, scadent la 13.10.2009, în valoare de 9.907 lei, care fiind introdus spre decontare a fost refuzat la plată pentru lipsă totală de disponibil în cont.

La data de 22.09.2009 a fost emis biletul la ordin BTRL 3 BT nr. ……., scadent la data de 7.10.2009, în valoare de 5.335 lei, care fiind introdus spre decontare a fost refuzat la plată pentru lipsă de disponibil în cont.

Prejudiciul cauzat este in sumă de 27.582 lei.

5. În cursul lunii iulie 2009, SC S.G. SRL Deva, agent economic ce are ca principal obiect de activitate comercializarea de produse petroliere a lansat către agenţii economici din ţară oferte de vânzare de astfel de produse. Inculpatul I.A.I. l-a contactat telefonic pe numitul P.D., administratorul societăţii, cu care a convenit să se întâlnească în Municipiul Deva. Întrucât la data stabilită, susnumitul nu s-a putut prezenta a delegat-o pe martora P.D., soţia sa să negocieze condiţiile de demarare a relaţiei comerciale. În aceste împrejurări, inculpatul şi-a manifestat intenţia de a achiziţiona cantităţi importante de bitum, dând asigurări că dispune de resurse financiare suficiente pentru plata mărfii. Pentru a-i câştiga încrederea, inculpatul a solicitat livrarea în perioada imediat următoare a unei cisterne de bitum pentru a cărei plată a emis pe loc o filă cec şi a înmânat martorei o comandă de livrare a unei cisterne de bitum, scrisă, semnată şi ştampilată de către inculpat. În plus, în aceeaşi ordine de idei, inculpatul i-a mai înmânat susnumitei două bilete la ordin semnate şi ştampilate ca garanţie pentru plăţile următoare. .

În baza acestei înţelegeri, SC S.G. SRL Deva a livrat SC V.C. Petrila , patru cisterne de bitum în valoare de 160.000 lei, din care a achitat suma de 15.000 lei.

Pentru plata sumei datorate, inculpatul a emis la data de 30.10.2009 cec-ul BTRL 1BB nr……, cel retras de unitatea bancară din circulaţie pentru suma de 45.902 lei.

Fiind introdus spre decontare cec-ul a fost refuzat la plată pentru lipsă totală de disponibil în cont. În acelaşi scop, la data de 15.09.2009, inculpatul a emis biletul la ordin seria BTRL 3 BT nr…… în valoare de 20.000 lei, scadent la data de 30.09.2009, ce a fost refuzat la plată pentru lipsă totală de disponibil în cont.

Prejudiciul cauzat este in sumă de 220.000 lei.

6. În cursul lunii august 2009, inculpatul I.A.I., luând cunoştinţă de oferta SC H.P.I. SRL Haţeg de a iniţia relaţii comerciale cu diverşi agenţi economici ca furnizor de bitum rutier, a contactat telefonic reprezentanţii acestei societăţi. Ca urmare, la data de 31.08.2009 a fost încheiat contractul nr.25 prin care prima dintre societăţi se obliga să livreze produse petroliere celei de a doua societăţi, care urma să achite contravaloarea mărfurilor cu bilet la ordin, scadent în 30 zile. Odată cu încheierea contractului, inculpatul a emis şi o filă cec semnată şi ştampilată, ce urma să fie completată cu suma reprezentând contravaloarea mărfii livrate.

SC H.P.I. SRL Haţeg a livrat SC V.C. SRL Petrila, bitum în valoare de 45.788,82 lei, sumă pentru care inculpatul şi-a dat acordul să fie completată fila cec menţionată mai sus. La data scadentă, inculpatul a contactat telefonic reprezentanţii societăţii furnizoare solicitând amânarea introducerii la plată a filei cec până la o dată prestabilită susţinând că în acel moment nu avea disponibil în cont. Fila cec a fost introdusă spre decontare la data stabilită prin această ultimă înţelegere, însă a fost refuzată la plată pentru lipsă totală de disponibil în cont şi pentru că cec-ul aparţinea unui set de instrumente retras din circulaţie.

Prejudiciul cauzat este in sumă de 45.788,82 lei.

7. La data de 26.11.2009, inculpatul s-a deplasat la sediul SC A. SRL Tg. Jiu, unde l-a contactat pe numitul S.P.G., administratorul societăţii, manifestându-şi intenţia de a achiziţiona anvelope. În aceste împrejurări inculpatul a achitat suma de 1.000 lei în numerar, reprezentând avansul pentru achiziţionarea a şase anvelope tip „Kormoran” în valoare totală de 9.300 lei. Produsele urma să le ridice a doua zi de la un punct de lucru situat pe raza municipiului Petroşani, când trebuia să mai achite suma de 4.000 lei în numerar şi să emită un bilet la ordin pentru diferenţă.

A doua zi, inculpatul s-a prezentat la magazinul menţionat, a ridicat cele şase anvelope şi a înmânat vânzătoarei un bilet la ordin semnat, ştampilat şi completat cu toate datele, înafara sumei de bani, scadent la 15.12.2009.

La scadenţă, biletul la ordin completat cu suma neachitată, respectiv 8.300 lei, a fost introdus spre decontare, dar a fost respins la plată pentru lipsă totală de disponibil în cont. Biletul la ordin cu seria VBBU3AG nr……. a fost emis la 26.11.2009, fiind scadent la 15.12.2009.

Prejudiciul cauzat este in sumă de 8.200 lei .

8. În cursul lunii septembrie 2009, inculpatul I.A.I. s-a deplasat la sediul SC E.L. SRL Piteşti, unde a contactat-o pe numita T.G., reprezentantul acestei societăţi, cu care a încheiat un contract prin care aceasta din urmă se obliga să livreze piese auto primului agent economic, iar acesta se obliga să plătească contravaloarea mărfurilor. Ca mod de plată, după ce inculpatul a procedat ca şi în celelalte situaţii, achitând în numerar la momentul iniţierii relaţiei comerciale, a fost stabilită plata cu bilete la ordin cu termene de scadenţă la 60 de zile.

Inculpatul, ca reprezentant legal al SC V.C. SRL Petrila, a achiziţionat de la SC E.L. SRL Piteşti piese şi accesorii auto în valoare de 28.326,01 lei. Pentru achitarea acestei sume, inculpatul a emis biletul la ordin seria BTRL 3BT nr……. la data de 30.09.2009, cu scadenţă la 02.11.2009, în valoare de 6.090,93 lei, care a fost refuzat la plată pentru lipsă totală de disponibil în cont. În acelaşi scop a emis şi biletul la ordin seria VBBU 3AG nr……. la data de 02.11.2009, cu scadenţa la 02.12.2009, în valoare de 28.271,86 lei, care de asemenea a fost refuzat la plată pentru lipsă de disponibil în cont.

Prejudiciul cauzat este in sumă de 28.271 lei .

9. În aceleaşi împrejurări, cu numita T.G., de această dată în calitate de administrator al SC T.E.H. SRL Piteşti, inculpatul I.A.I. în calitate de administrator al SC V. CES SRL Petrila, a încheiat o convenţie în baza căreia acesta din urmă a achiziţionat piese auto în valoare de 34.457,04 lei. S-a convenit ca mod de plată emiterea de bilete la ordin, care să acopere suma menţionată. Astfel, inculpatul a emis biletul la ordin VBBU3AG nr…… la data de 01.10.2009 cu data scadentă 02.12.2009 pentru suma de 34.457 lei care, fiind introdus spre decontare, a fost refuzat la plată pentru lipsă totală de disponibil în cont. Ulterior, a mai emis un bilet la ordin , VBBU3AG nr…… la data de 08.10.2009, cu plata scadentă la 08.11.2009, pentru o sumă mai mică, respectiv pentru 6.822 lei, refuzat la plată pentru lipsă parţială în cont. Acest gen de comportament constituindu-se într-o strategie de amăgire a victimelor, pentru că şi de această dată , ca şi în alte situaţii, în cont au existat doar câteva zeci de lei, mai exact 23 de lei.

Prejudiciul cauzat este in sumă de 34.457,04 lei.

10. În cursul lunii octombrie 2009, inculpatul I.A.I. s-a deplasat la magazinul SC U.C. SRL Deva din municipiul Petroşani unde, în calitate de administrator al SC V.C. SRL Petrila, şi-a manifestat intenţia de a achiziţiona componente I.T. În această ordine de idei, a fost încheiat un contract la data de 01.10.2009, conform căruia, între altele, se stipula că plata mărfurilor livrate urma să se efectueze cu bilet la ordin cu scadenţă la 15.10.2009. În aceste împrejurări, inculpatul a emis un bilet la ordin dând asigurări numitului I.C.I. că la data menţionată va exista disponibil în cont pentru achitarea debitului.

De la această societate inculpatul a ridicat aparatură şi componente IT în valoare de 6.221,70 lei, sumă cu care la data scadentă a fost completat biletul la ordin ce a fost introdus spre decontare. Biletul la ordin VBBU3AG nr…… emis la data de 01.10.2009 a fost refuzat la plată la data de 15.10.2009, pentru lipsă de disponibil în cont.

Prejudiciul cauzat este in sumă de 6.221,70 lei.

11. În cursul lunii septembrie 2009, inculpatul I.A.I. a contactat telefonic reprezentanţi ai SC C.A.P. SRL Arad, societate care are ca principal obiect de activitate comercializarea de piese auto. Marfa a fost livrată şi transportată de către furnizor în oraşul Petrila şi predate inculpatului, care a plătit cu numerar suma de 2.000 lei, iar pentru diferenţa de 15.303,79 lei a emis biletul la ordin VBBU3AG nr……. la data de 02.10.2009, cu scadenţă la data de 06.11.2009.

Introducându-se instrumentul de plată spre decontare la data scadentă, a fost refuzat pentru lipsă de disponibil în cont.

Partea vătămată nu s-a constituit parte civilă în cauză.

12. În cursul lunii decembrie 2009, inculpatul I.A.I. s-a deplasat la sediul SC M. SRL Petrila în calitatea sa de administrator al SC V.C. SRL Petrila, solicitând livrarea de material lemnos din specia fag. I s-au întocmit acte fiscale şi de expediere pentru cantitatea de 29 m3 lemn de fag în valoare de 4.060 lei. Pentru plata acestei sume, în aceleaşi împrejurări, respectiv la data de 03.12.2009, inculpatul a emis biletul la ordin BTRL3BT nr……. cu plata scadentă la 10.12.2009, în valoare de 4.060 lei.

La data scadenţei plăţii, reprezentanţii SC M. SRL Petrila au introdus biletul la ordin spre decontare, însă a fost refuzat la plată pentru lipsă totală de disponibil în cont.

Prejudiciul cauzat este in sumă de 4.060 lei.

13. În cursul lunii noiembrie 2009, inculpatul I.A.I. s-a deplasat la magazinul SC T.I.O. SRL Petroşani, ce are ca principal obiect de activitate comercializarea de echipamente şi furnituri de fierărie şi instalaţii sanitare şi de încălzire. În calitatea sa de administrator al SC V.C. SRL Petrila, şi-a manifestat intenţia de a achiziţiona o centrală termică şi alte accesorii sanitare. Astfel a achiziţionat bunuri în valoare de 4.338 lei, pentru plata cărora a emis la data de 11.11.2009, biletul la ordin seria BTRL3BT ………, scadent la 02.12.2009.

La data scadentă, reprezentanţii SC T.I.O. SRL Petroşani au introdus biletul la ordin spre decontare, însă a fost refuzat la plată pentru lipsă totală de disponibil în cont.

Prejudiciul cauzat este in sumă de 4.338 lei.

14. Prin luna octombrie 2009, inculpatul I.A.I. ca administrator al SC V.C. SRL Petrila, l-a contactat telefonic pe numitul G.S., ce deţine calitatea de director la SC C.T. SRL Călan, societate ce are ca principal obiect de activitate producerea şi comercializarea de materiale de construcţie, solicitând să i se livreze sorturi de balastieră (nisip şi pietriş). În acest context, s-a stabilit că plata se va face la momentul livrării materialelor, la sediul SC M. SRL, punctul de lucru din municipiul Lupeni.

Iniţial, a solicitat cantităţi mici de materiale pe care, conform înţelegerii, le-a plătit cu numerar la momentul livrării. Ulterior, a solicitat livrarea unei cantităţi mai mari de nisip şi pietriş, în valoare de 8.326 lei, pentru care la momentul livrării a emis o filă cec ce aparţinea unui set de instrumente de plată retras din circulaţie.

Cec-ul seria BTRL 1BB nr……. emis la 22.03.2010 pentru suma menţionată a fost introdus spre decontare, însă a fost refuzat pentru lipsă totală de disponibil în cont.

Prejudiciul cauzat este in sumă de 8.326 lei.

15. În cursul lunii februarie 2010, inculpatul a contactat reprezentanţii SC E.A.G. SRL Piteşti, societate ce avea ca principal obiect de activitate comercializarea de piese şi accesorii auto, manifestându-şi intenţia de a achiziţiona astfel de produse. În aceste împrejurări, a cumpărat piese auto în valoare de 2.269,98 lei, pentru plata cărora a emis biletul la ordin seria VBBU3AG nr……. la data de 02.02.2010, scadent la 15.02.2010.

La data scadentă, cecul a fost introdus spre decontare, însă a fost refuzat la plată pentru lipsă totală de disponibil în cont.

Între timp, părţile sociale ale societăţii au fost cesionate altor persoane, care au schimbat sediul societăţii în municipiul Bucureşti, care nu au mai manifestat interes pentru recuperarea prejudiciului produs de către inculpat.

II. Cu privire la activitatea infracţională desfăşurată prin intermediul SC A.C. SRL din judeţul Teleorman (această societate a fost preluată de către inculpat in cursul lunii noiembrie 2009, împreună cu numitul R.P.D. din Petroşani, stabilind sediul acestei societăţi în municipiul P.), prima instanţă a reţinut:

1. În cursul lunii decembrie 2009, inculpatul I.A.I. în calitate de administrator la SC A.C. SRL Petroşani, s-a deplasat la sediul SC S.D. SRL Arad, ce are ca principal obiect de activitate comercializarea de piese auto, exprimându-şi intenţia de a achiziţiona bunuri de acest tip. În acest context a fost încheiat contractul 567/02.12.2009.

În perioada imediat următoare, inculpatul a achiziţionat de la societatea menţionată componente auto în valoare totală de 6.772,34 lei. O dată cu încheierea contractului, inculpatul a înmânat reprezentanţilor furnizorului , drept garanţie a plăţii viitoare, fila cec seria BPOS1AA nr……., aparţinând unui set de instrumente de plată retras din circulaţie.

La fiecare livrare de produse a lăsat ca instrumente de plată biletele la ordin :

- seria BPOS 3AA nr……., emis la 13.01.2010, în valoare de 3.870 lei, scadent la 22.02.2010;

- seria BPOS 3AA nr…….., emis la 12.01.2010, în valoare de 956,51 lei, scadent la 22.02.2010;

- seria BPOS 3AA nr…… în valoare de 1.403,58 lei, scadent la 29.03.2010;

- seria BPOS 3AA nr…….., emis la 16.01.2010, în valoare de 941,93 lei, scadent la 02.03.2010.

Toate aceste instrumente de plată, fiind introduse la datele de scadenţă pentru decontare, au fost refuzate pentru lipsă totală de disponibil în cont. Din aceste considerente, partea vătămată a încercat să-şi recupereze prejudiciul cu ajutorul filei cec , lăsată drept garanţie, însă şi aceasta a fost refuzată la plată pentru lipsă totală de disponibil în cont.

Prin somaţia nr. 517B/1474/24.03.2010, B. a comunicat inculpatului că în urma utilizării cec-ului menţionat, fără a avea disponibil în cont, s-a instituit împotriva sa măsura interdicţiei de a emite cec-uri pentru perioada 24.03.2010-24.03.2011. De asemenea, i s-a învederat obligaţia de a restitui celelalte file cec pe care le deţinea.

Prejudiciul cauzat este în sumă de 6868,7 lei. .

2. La data de 28.05.2007, numita S.A., fostul administrator al SC A.C. SRL B., jud. Teleorman, a încheiat un contract de achiziţionare în sistem leasing a unei autobasculante marca MAN produsă în acelaşi an, în valoare de 109.900 euro, cu SC D.L.I. SA Bucureşti. Plata acestui autovehicul era eşalonată pe durata a 60 de luni, respectiv până în luna iunie 2012. La momentul cesionării părţilor sociale către inculpat de către susnumită, a fost preluată şi autobasculanta menţionată, urmând ca acesta să achite ratele aferente.

În aceleaşi împrejurări a mai încheiat un contract de achiziţie în rate a unui autoturism marca Mercedes cu nr. X-71-XXX, în valoare de 14.963 euro. Pentru a încheia cele două contracte de achiziţie a celor două autovehicule, inculpatul a dat asigurări reprezentanţilor SC D.L.I. SA Bucureşti, că societatea pe care o reprezenta, respectiv SC A.C. SRL Petroşani avea o situaţie financiară solidă. Pentru a da greutate cuvintelor sale şi a spulbera orice urmă de îndoială, care ar mai fi putut să persiste în mintea partenerilor săi de afaceri, a emis şi 2 bilete la ordin. Despre acestea, inculpatul a afirmat că puteau fi introduse oricând la plată, pentru a se încasa contravaloarea bunurilor achiziţionate.

Întrucât inculpatul nu a achitat ratele aferente celor două contracte de leasing, intenţie pe care nu a avut-o nici un moment, reprezentanţii SC D.L.I. SA Bucureşti, au introdus iniţial la plată biletul la ordin, seria BPOS3AA nr……. scadent la 19.02.2010 în valoare de 39.507,97 lei, care a fost respins pentru lipsă totală de disponibil în cont.

La data de 11.03.2010, din acelaşi motiv, reprezentanţii SC D.L.I. SA Bucureşti au introdus spre decontare şi cel de al doilea bilet la ordin seria BPOS3AA nr……. în valoare de 73.191,77 lei, care a fost respins la plată pentru lipsă parţială de disponibil în cont. Suma disponibilă era una derizorie, în raport cu suma datorată, respectiv 145,23 lei.

Prejudiciul cauzat este in sumă de 112.699,74 lei.

3. În cursul lunii februarie 2010, inculpatul I.A.I. în calitate de administrator al SC A.C. SRL Petroşani, s-a deplasat la magazinul SC C.S. SRL Petroşani, ce are ca principal obiect de activitate comercializarea de materiale de construcţie şi obiecte sanitare, manifestându-şi intenţia de a achiziţiona astfel de produse. În acest context, în perioada următoare, inculpatul a achiziţionat produse de la această societate, în valoare de 7071,15 lei. Pentru plata acestei sume, a emis fila cec seria BPOS 1AA nr…….. la data de 15.03.2010, care fiind introdusă spre decontare, a fost refuzată la plată pentru lipsă totală de disponibil în cont, iar cec-ul aparţinea unui set de instrumente retras din circulaţie.

Administratorul SC C.S. SRL Petroşani a efectuat demersuri de recuperare a creanţei, reuşind să recupereze de la inculpat o parte din bunuri, astfel că prejudiciul rămas nerecuperat este in sumă de 5.800 lei.

4. În cursul lunii decembrie 2009, inculpatul I.A.I. în calitate de administrator la SC A.C. SRL Petroşani, a contactat reprezentanţii SC D.92 D. SRL Piatra Neamţ, ce are ca principal obiect de activitate comercializarea de anvelope auto, exprimându-şi intenţia de a achiziţiona astfel de produse. Pe acest fond, s-a încheiat contractul nr. 1243/02.12.2009, în baza căruia inculpatul a cumpărat mai multe astfel de bunuri prin intermediul numitului V.V., reprezentantul zonal al societăţii, stabilind ca modalitate de plată emiterea de file cec cu scadenţa plăţii la 30 de zile. Iniţial, inculpatul a achitat marfa livrată, însă la un moment dat, a emis instrumente de plată ce nu mai aveau acoperire în bancă. Astfel, i –a livrat marfă în valoare de 28.379,93 lei, pentru plata căreia a emis la 11.03.2010 fila cec seria BPOS 1AA nr…… în valoare de 8.866,11 lei, ce a fost refuzată la plată, pentru lipsă totală de disponibil în cont; la 15.03.2010 a emis fila cec BPOS 1AA nr…….. în valoare de 9.753,91 lei, ce a fost refuzată la plată pentru lipsă totală de disponibil în cont, iar cec-ul aparţinea unui set de instrumente retras din circulaţie, iar la 12.03.2010 a emis biletul la ordin BPOS 3AA nr…….. în valoare de 9.753,91 lei, scadent la 16.03.2010, care a fost refuzat de asemenea la plată pentru lipsă totală de disponibil în cont.

După aceste incidente de plată, reprezentantul SC D. 92 D. SRL Piatra Neamţ a efectuat demersuri de recuperare a creanţei, reuşind să-i fie returnate un număr de 8 cauciucuri, astfel că prejudiciul rămas nerecuperat este in sumă de 24.417,98 lei.

În drept prima instanţă a reţinut:

Faptele inculpatului, astfel cum au fost descrise anterior, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor pentru care a fost trimis în judecată. La individualizarea pedepselor prima instanţă a arătat că au fost avute în vedere disp. art. 72 Cod penal, şi anume: limitele speciale de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracţiunile comise, pericolul social concret al faptelor, împrejurările in care acestea au fost săvârşite şi persoana inculpatului care a manifestat dezinteres faţă de procedurile judiciare şi a fost nesincer.

În dezvoltarea celor expuse, prima instanţă a aplicat inculpatului următoarele pedepse:

- 10 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor civile prev. de art.64 lit.a teza a II-a şi lit.b Cod penal pentru infracţiunea de înşelăciune prev. de art.215 al.1,2,3,4 şi 5 Cod penal cu aplic.art.41,42 Cod penale ;

- 3 luni închisoare pentru infracţiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art.290 Cod penal ;

- 2 ani închisoare pentru infracţiunea de determinarea înmatriculării unei societăţi în temeiul unui act constitutiv fals prev. de art.2802 din Legea nr.31/1990;

- 3 luni închisoare pentru infracţiunea prev. de art.48 al.1 din Legea nr.26/1990 (persoană care, cu rea credinţă, a făcut declaraţii inexacte în baza cărora s-a operat o înmatriculare ori s-a făcut o menţiune în registrul comerţului).

În baza art.33 lit.a şi 34 lit.b Cod penal prima instanţă a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 10 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor civile prev.de art.64 lit.a teza a II-a şi lit.b Cod penal.

Inculpatul a fost privat de exerciţiul drepturilor prev. de art.64 lit.a teza a II-a şi lit.b Cod penal.

În baza art. 88 Cod penal s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului perioada de timp executată în stare de reţinere de la 12.07.2011 la 13.07.2011 (o zi).

Prima instanţă a mai constatat că faţă de inculpat a fost luată măsura preventivă a obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu în perioada 13.07.2011 – 11.08.2011, prin încheierea penală nr.30/13.07.2011 pronunţată de Tribunalul Hunedoara în dosar nr.4822/97/2011.

În baza art.348 Cod procedură penală prima instanţă a procedat la anularea înscrisurilor false, respectiv contractul de comodat nr.1/10.06.2009 aflat la filele X vol.I dosar u.p. şi tabelul nominal cu acordul vecinilor proprietari sau chiriaşi aflat la fila X vol.I dosar u.p.

În ceea ce priveşte latura civilă, prima instanţă a arătat că se impune repararea prejudiciilor cauzate părţilor civile, astfel că în baza art.14 şi art. 346 Cod procedură penală şi art. 998 Cod civil, inculpatul a fost obligat, în solidar cu partea responsabilă civilmente SC V.C. SRL Petrila prin lichidator judiciar Cabinet de Insolvenţă T.A.M., la plata următoarelor daune materiale : 750 lei către partea civilă I.D.P.; 4.000 lei către partea civilă SC A. SRL Petrila ; 27.582 lei către partea civilă SC C.C.T.SRL Haţeg ; 220.000 lei către partea civilă SC S.G. SRL Deva ; 45.788,82 lei către partea civilă SC H.P.I. SRL Haţeg ; 8.200 lei către partea civilă SC A. SRL Tg.Jiu ; 28.271 lei către partea civilă SC E.L. SRL Piteşti; 34.457,04 lei către partea civilă SC T.E.H. SRL Piteşti ; 6.221,70 lei către partea civilă SC U.C. SRL Deva; 16.114,09 lei către partea civilă SC C.A. SRL Arad ; 4.060 lei către partea civilă SC M. SRL Petrila ; 4.338 lei către partea civilă SC T.O. SRL Petroşani ; 8.326 lei către partea civilă SC C.T. SRL Călan.

Pentru acelaşi temei, inculpatul I.A.I. a fost obligat, în solidar cu partea responsabilă civilmente SC A.C. SRL Petroşani prin lichidator judiciar G.A.I. Petroşani, şi la plata următoarelor daune materiale: 6868,7 lei către partea civilă SC S.D. SRL Nădlac ; 112,699,74 lei către partea civilă SC D.L. SRL Bucureşti ; 5.800 lei către partea civilă SC C.S. SRL Petroşani ; 24.417,98 lei către partea civilă SC D. 92 D. SRL Piatra Neamţ ;

Prima instanţă a constatat că părţile vătămate SC G. T.C. SRL Vulcan şi SC E.A.G. SRL Alunişu nu s-au constituit părţi civile în cauză.

În ceea ce priveşte cererile de daune morale formulate de părţile civile SC T.E.H. SRL Piteşti şi SC E.L. SRL Piteşti, acestea au fost respinse de către prima instanţă, întrucât infracţiunile de înşelăciune, ale căror subiecte pasive au fost cele două societăţi, este o infracţiune contra patrimoniului, care nu justifică acordarea de daune morale.

Prima instanţă a făcut, în final, aplicarea disp. art. 191 Cod procedură penal.

Împotriva acestei sentinţe a declarat, în termen, apel inculpatul, solicitând desfiinţarea ei şi, în rejudecare, a se dispune:

• În principal:

- cu privire la infracţiunea prev. de art. 48 din Legea nr.26/1990 în baza art. 396 alin.5 raportat la art.16 alin.1 lit.b Cod procedură penală achitarea inculpatului ca urmare a abrogării acestui text de lege, respectiv a dezincriminării faptei;

- cu referire la infracţiunea de înşelăciune reţinută a fi săvârşită în dauna părţii civile SC D.L.I. SA achitarea în baza art. 396 alin. 5 raportat la art.16 alin.1 lit. b Cod procedură penală întrucât fapta nu constituie infracţiune;

- în privinţa celor 19 infracţiuni de înşelăciune reţinute în sarcina inculpatului achitarea inculpatului în temeiul art. 396 alin. 5 raportat la art. 16 alin. 1 lit. b Cod procedură penală întrucât niciuna dintre aceste fapte nu a fost săvârşită cu vinovăţia prevăzută de lege;

- a se reţine infracţiunea de uz de fals în loc de cea de fals în înscrisuri sub semnătură privată.

• În subsidiar:

- reindividualizarea judiciară a pedepsei în sensul reducerii acesteia.

Motivele apelului au fost, pe larg, consemnate în încheierea din data de 23.06.2014, care face parte integrantă din prezenta decizie.

Reprezentantul parchetului şi-a exprimat poziţia procesuală în sensul admiterii apelului numai sub următoarele aspecte:

- cu privire la infracţiunile prev. de art. 48 din Legea nr.26/1990 şi art.280/2 din Legea nr.31/1990 a se constata că acestea au fost dezincriminate şi a se dispune achitarea, aceste fapte nefiind reiterate în conţinutul altor legi;

- cu privire la infracţiunea de înşelăciune a se constatat că sunt întrunite cerinţele art. 244 alin.2 Cod penal însă a se face aplicarea legii penale mai favorabile, pedeapsa fiind cuprinsă între 1 şi 5 ani închisoare.

Şi argumentele reprezentantului parchetului au fost, pe larg, consemnate în încheierea din data de 23.06.2014, care face parte integrantă din prezenta decizie.

La data de 01.02.2014 s-a produs intrarea în vigoare a noului Cod de procedură penală astfel că prezentul apel a fost analizat, în baza dispoziţiilor art. 10 alin. 1 din Legea nr.255/2013 pentru punerea în aplicare a noului Cod de procedură penală, prin prisma art. 408 şi urm. din noul Cod de procedură penală.

La termenul de judecată din 16.06.2014 (f. X vol. IV dosar apel) curtea a pus în discuţie, în baza art. 386 alin. 1 din noul Cod de procedură penală, schimbarea încadrării juridice:

- a faptelor de înşelăciune sub aspectul cărora a fost trimis în judecată şi condamnat în primă instanţă inculpatul

din infracţiunea de înşelăciune calificată în formă continuată (19 acte materiale), prev. de art. 215 alin. 1, 2, 3, 4 şi 5 cu aplic. art. 41 alin. 2 din Codul penal din 1969,
în 19 infracţiuni concurente de înşelăciune, 2 infracţiuni de înşelăciune simple şi 17 infracţiune de înşelăciune calificată
- a faptei de fals sub aspectul căreia a fost trimis în judecată şi condamnat în primă instanţă inculpatul

din infracţiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 290 alin. 1 din Codul penal din 1969,
în infracţiunea de uz de fals, prev. de art. 323 din noul Cod penal;
- a faptei de declarare inexactă la registrul comerţului sub aspectul căreia a fost trimis în judecată şi condamnat în primă instanţă inculpatul:

din infracţiunea de declarare inexactă, cu rea credinţă, în baza căreia s-a operat o înmatriculare ori s-a făcut o menţiune în registrul comerţului, prev. de art. 48 alin. 1 din Legea nr. 26/1990,
în infracţiunea de fals în declaraţii, prev. de art. 326 din noul Cod penal.
În faza de judecată în apel au fost administrate următoarele probe:

- au fost reaudiaţi o parte din martorii din faza de urmărire penală şi o martoră propusă de inculpat;

- au fost audiaţi reprezentanţii părţilor vătămate persoane juridice şi partea vătămată persoană fizică;

- a fost întocmit un raport de expertiză contabilă (f. X vol. IV apel).

Curtea a încercat şi administrarea probei cu expertiza grafoscopică a grafiilor de pe înscrisurile care au făcut obiectul acuzaţiei de fals în înscrisuri sub semnătură privată (contractul de comodat şi lista cu semnături de la membrii asociaţiei de locatari) însă, din cauză că inculpatul nu s-a mai prezentat în instanţă timp de mai multe luni pentru a depune supliment de grafie şi nici nu a depus acte cuprinzând grafia sa necontestată, astfel cum a solicitat INEC Cluj în mai multe rânduri, la termenul din 16.06.2014 (f. 1085 f. 1085 vol. IV dosar apel) curtea a făcut aplicare art. 383 alin. 3 din noul Cod de procedură penală şi a constatat imposibilitatea administrării respectivei probe.

Analizând sentinţa primei instanţe prin prisma motivelor invocate dar şi, potrivit art. 417 alin. 2 din noul Cod de procedură penală, sub toate aspectele de fapt şi de drept, curtea a reţinut următoarele:

În prealabil

Curtea a constatat cu surprindere că, în ciuda complexităţii cauzei (dată de numărul mare de fapte infracţionale imputate inculpatului, de numărul mare de părţi vătămate/părţi civile, de urmările prezumtive grave ale faptelor) şi a naturii infracţiunilor (infracţiuni de înşelăciune şi de fals) care formează obiectul acuzaţiei, nici în faza de urmărire penală şi nici în faza de judecată în primă instanţă nu s-a administrat proba cu expertiza contabilă şi nici cea cu expertiza grafoscopică a scrisului şi semnăturilor. Mai mult, în faza de judecată în primă instanţă nu au fost audiaţi reprezentanţii părţilor civile persoane juridice, o probă deosebit de importantă în ipoteza faptelor de înşelăciune precum cele imputate inculpatului.

Astfel cum mai sus s-a arătat, o parte din aceste probe esenţiale (expertiza contabilă şi audierea reprezentanţilor părţilor vătămate persoane juridice şi a părţii vătămate persoană fizică) au fost administrate în faza de judecată în apel, proba cu expertiza grafică neputându-se administra din cauza inculpatului.

Pe fondul apelului

Cu privire la faptele de înşelăciune

Indiferent de nuanţele de reglementare ale infracţiunii de înşelăciune în cele două legii care s-au succedat de la momentul săvârşirii faptelor şi până la judecarea lor definitivă (Codul penal din 1969 şi noul Cod penal), de esenţa acestei infracţiuni rămâne manopera intenţionată a inculpatului de inducere în eroare a părţii vătămate astfel încât aceasta din urmă să acţioneze într-o manieră în care nu ar fi acţionat dacă ar fi cunoscut realitatea adevărată în locul celei distorsionate de inculpat.

Curtea a ţinut, în special, să audieze pe reprezentanţii părţilor vătămate deoarece, în ipoteza unor fapte de înşelăciune precum cele din speţă, care presupun o însemnată componentă subiectivă, este de o deosebită importanţă ca instanţa să cunoască, în mod nemijlocit, de la cei pe care inculpatul se afirmă că i-a indus în eroare, modul în care acele persoane au perceput manoperele dolosive. Importanţa audierii acestor persoane a fost, de altfel, confirmată şi într-o decizie relevantă de speţă a Înaltei Curţii de Casaţie şi Justiţie – Secţia penală, anume decizia nr. 2040/12.06.2012, accesibilă pe site-ul instanţei supreme.

Prin aceeaşi decizie, dată într-o speţă similară cu prezenta speţă din punct de vedere al faptelor de înşelăciune, instanţa supremă a arătat, cu titlu exemplificativ, unele criterii pentru evaluarea intenţiei în cazul infracţiunii de înşelăciune în convenţii respectiv cu ocazia emiterii unui cec/bilet la ordin, anume:

1) conduita persoanei acuzate în legătură cu alte contracte sau instrumente de plată, anterior datei faptelor din actul de sesizare. Sunt avute în vedere, de exemplu: măsurile luate pentru respectarea clauzelor contractuale sau pentru efectuarea plăţii, coerenţa măsurilor cu scopul urmărit, atitudinea faţă de respectarea normelor care guvernează domeniul în speţă, rulajul mărfurilor sau al încasărilor;

2) caracterul diferit sau consecvent al conduitei persoanei acuzate faţă de faptele din cauza dedusă judecăţii. În afara criteriilor menţionate anterior se evaluează elementele determinante pentru încheierea convenţiei respective, cunoaşterea de către părţile contractante a modului în care se va desfăşura contractul, respectiv când şi cum se va face plata, existenţa unor împrejurări imprevizibile, emiterea de cecuri după interdicţia bancară.

Analizând materialul probatoriu al dosarului prin prisma celor mai sus arătate, curtea reţine că:

Inculpatul, într-o perioadă destul de îndelungată de timp, dar în special în perioada iulie 2009 – februarie 2010, fiind asociat unic şi administrator la două societăţi comerciale (SC V.C. SRL şi SC A.C. SRL), a indus în eroare mai mulţi parteneri de afaceri, încheind cu aceştia diverse contracte (de furnizare de materiale de construcţii, de achiziţionare de piese de schimb, de leasing), câştigându-le încrederea prin prezentarea ca adevărată a unei false situaţii economice bune a firmelor administrate de el, întărită de emiterea unor bilete la ordin sau file cec, contracte pe care, după ce partenerii de afaceri îşi îndeplineau obligaţiile, inculpatul nu le mai respecta, neexecutând obligaţiile corelative, apropiindu-şi, astfel, beneficii financiare importante.

Astfel a procedat inculpatul cu o serie de părţi vătămate precum SC G.T. SRL, SC C.C.T. SRL, SC S.G. SRL, SC H.P.I. SRL, SC A. SRL, SC E.L. SRL, SC T.E.H. SRL, SC U.C. SRL, SC C.A.P. SRL, SC M. SRL, SC T.I.O. SRL, SC C.T. SRL, SC E.A.G. SRL, SC S.D. SRL, SC C.S. SRL, SC D. 92 D. SRL, achiziţionând de la acestea diverse produse (materiale de construcţii, piese auto, componente IT), promiţând că va face plata produselor la un anumit termen de la livrarea produselor, lăsând reprezentanţilor părţilor vătămate bilete la ordin sau file cec semnate şi ştampilate cu îndemnul de a fi introduse în bancă dacă plata nu se va face la termen, câştigând, astfel, încrederea în bonitatea firmelor administrate de el şi determinând pe reprezentanţii părţilor vătămate să livreze produsele al căror preţ nu a mai fost plătit de inculpat.

Acest mod de operare al inculpatului reprezintă schema clasică prin care sunt induşi în eroare furnizorii, schemă întâlnită în numeroase speţe aflate pe rolul instanţelor. Apărarea inculpatului în sensul că nu a avut intenţia să înțeles şi că nu a mai putut face plata deoarece, la rându-i, nu a mai încasat bani de la proprii debitori nu poate fi primită. Intenţia lui frauduloasă rezultă, fără putere de tăgadă, din numărul mare de firme cu care inculpatul a intrat în relaţii de afaceri într-un termen de numai câteva luni, din valorile însemnate ale contractelor, din eliberarea unor instrumente de plată despre care cunoştea că nu vor putea fi valorificate din lipsă de disponibil bănesc.

Din declaraţiile reprezentanţilor părţilor vătămate audiate în faza de judecată în apel (T.G., SC E.L. SRL şi SC T.E.H. SRL; G.S.P., SC C. T.SRL ; T.C., SC H.P.I. SRL; I.E., SC G.T. SRL; P.D., SC S.G. SRL; S.P.G., SC A.SRL ; V.V., SC D. 92 D. SRL; C.N. – SC S.D. SRL; C.F., SC C.A.P. SRL; B.P.F., SC M. SRL ; D.C.I., SC C.S. SRL; O.M., SC T.I.O. SRL ; I.C.I., SC U.C. SRL) rezultă că inculpatul nu a făcut cunoscut acestora nici o clipă faptul că ar putea să nu plătească marfa achiziţionată din cauza unor blocaje financiare. Faptul că unora dintre reprezentanţii părţilor vătămate le-a solicitat, anterior termenelor de plată, să nu introducă în bancă instrumentele de plată, nu relevă lipsa intenţiei frauduloase ci eforturile inculpatului de a-i menţine în eroare pe reprezentanţii părţilor vătămate şi de a prelungii inevitabila acţiune a acestora în sensul de a încerca recuperarea pe alte căi decât plata voluntară a creanţelor.

Inculpatul susţine că un argument pentru care curtea ar trebui să reţină ca veridică apărarea sa referitoare la blocajul financiar ar fi acela care rezultă din raportul de expertiză contabilă întocmit în apel constând în concluzia expertului în sensul că una din firmele administrate de inculpat ar fi avut creanţe suficiente pentru a acoperii debitele către părţile vătămate din prezentul dosar.

Este adevărat că expertul contabil, în capitolul destinat concluziilor din raportul de expertiză, la fila X vol. IV dosar apel, afirmă că una dintre societăţile administrate de inculpat, SC A.C. SRL, ar fi deţinut creanţe în valoare de 411.953,55 lei, dar curtea observă că, pentru a formula această concluzie, expertul contabil a avut la dispoziţie nişte înscrisuri contabile depuse de inculpat la dosar şi care nu cuprind atestarea vreunui contabil autorizat şi nici dovada înregistrării lor la autorităţile fiscale. De altfel, prin sentinţa penală nr. 198/14.10.2013, pronunţată de Tribunalul Hunedoara, definitivă prin decizia penală nr.2/A/20.01.2014 a Curţii de Apel Alba Iulia, inculpatul a fost condamnat tocmai pentru că, în calitate de asociat şi administrator al celor două firme, SC A.C. SRL şi SC V.C. SRL, în perioada care interesează şi prezenta speţă, a omis evidenţierea, în actele contabile ori în alte documente legale, a operaţiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate, infracţiune prev. de art. 9 alin. 1 lit. b din Legea nr.241/2005, cu aplic. art. 41 alin. 2 din Codul penal. În aceste împrejurări, actele depuse de inculpat la dosar nu pot fi în măsură să dovedească existenţa creanţelor pe care inculpatul le avea de încasat. Dar, chiar dacă s-ar admite că inculpatul ar fi avut de încasat creanţe în valoare de 411.953,55 lei, aceasta nu este de natură a înlătura intenţia s-a dolosivă deoarece inculpatul nu a făcut vreo dovadă că nu a încasat respectivele sume de bani sau că a făcut, măcar, eforturi pentru a le încasa spre a-şi plăti creditorii părţi vătămate în acest dosar.

Concluzia intenţiei inculpatului de a-şi înşela partenerii de afaceri rezultă şi din faptul că, astfel cum se va vedea mai jos, acesta a declarat un sediu fictiv pentru una din cele două societăţi administrate de el şi nu a ţinut evidenţe contabile pentru acestea, ceea ce a fost de natură să facă extrem de grea nu doar impunerea fiscală (faptă pentru care inculpatul a fost condamnat definitiv) ci şi urmărirea din partea creditorilor privaţi.

De asemenea relevant pentru a demonstra intenţia frauduloasă a inculpatului este şi faptul că el a mai suferit condamnări definitive pentru fapte de acelaşi gen săvârşite în aceeaşi perioadă, care relevă un acelaşi mod de operare (sentinţa penală nr. 248/21.06.2011 a Judecătoriei Petroşani, definitivă prin decizia nr. 12169/08.11.2011 a Curţii de apel Alba Iulia, aflate la filele X vol. I dosar apel). La acest punct al considerentelor, curtea a ţinut să arate că printre faptele pentru care inculpatul a fost condamnat definitiv prin sentinţa penală nr.248/21.06.2011 a Judecătoriei Petroşani este şi cea descrisă în rechizitoriul din prezenta cauză ca fiind săvârşită în dauna părţii vătămate SC S.D. SRL, astfel cum rezultă din analiza comparativă a respectivei sentinţe şi a rechizitoriului din prezenta cauză, drept pentru care, în baza art. 396 alin. 6 cu raportare la art. 16 alin. 1 lit. i din noul Cod de procedură penală, curtea va dispune încetarea procesul penal pornit împotriva inculpatului sub aspectul săvârşirii infracţiunii de înşelăciune calificată în dauna respectivei părţi vătămate.

Curtea a mai considerat necesar să arate că a analizat cu atenţie şi declaraţia martorei B.A.R. (f. X vol. IV dosar apel) propusă de inculpat, dar respectiva declaraţie nu confirmă apărarea inculpatului referitoare la relaţia comercială cu SC S.G. SRL.

Un alt mod fraudulos de operare al inculpatului a fost acela de a furniza, mai întâi, pentru a câştiga încrederea, materiale de construcţii partenerilor săi de afaceri, urmat de solicitarea unor plăţi în avans, avansuri pe care inculpatul nu le-a mai onorat prin livrarea respectivelor produse. Astfel a acţionat inculpatul în legătură cu părţile vătămate I.D.P. (audiată la f. X vol. II dosar apel) şi SC A. SA Petrila, cu privire la această din urmă parte inculpatul, după ce a primit o plată în avans fără a mai livra materialele de construcţie, încercând o nouă inducere în eroare rămasă, însă, în faza tentativei datorită vigilenţei martorului C.A. (f. X vol. II, dosar apel), care l-a recunoscut pe inculpat.

Tot cu intenţia dolosivă specifică infracţiunii de înşelăciune a acţionat inculpatul şi în cazul celor două contracte de leasing cu partea vătămată SC D.L.I. SA, unul preluat de la asociatul unic anterior al SC A.C. SRL, de la care inculpatul a preluat prin cesiune respectiva societate şi unul nou încheiat de inculpat. Intenţia rezultă din:

- faptul că pentru a-i fi aprobată preluarea, respectiv încheierea contractelor inculpatul a prezentat SC A.C. SRL ca pe o firmă de succes, deşi pentru aceasta nu s-a obosit să ţină vreo evidenţă contabilă,

- faptul că a lăsat bilete la ordin cu titlu de garanţie, deşi ştia că nu are şi nu va avea disponibil în cont pentru valorificarea lor,

- faptul că a plătit doar scurtă vreme ratele de leasing şi a continuat să folosească autovehiculele care făceau obiectul contractelor până când ele au fost recuperate de către partea vătămată,

- faptul că în aceeaşi perioadă a acţionat în sensul contractării unor obligaţii împovărătoare, cu aceeaşi intenţie de fraudare a creditorilor, fără a-i păsa că nu va putea plăti aceste datorii.

Cu privire la cuantumul prejudiciului produs acestei părţi vătămate, contestat de inculpat în mod special, curtea a solicitat expertului contabil să verifice modul lui de calcul iar expertul a confirmat (la f. X vol. IV dosar apel) că valoarea prejudiciului este de 112.699,74 lei.

Expertul contabil a confirmat, de altfel, cuantumurile tuturor prejudiciilor afirmate de părţile vătămate.

Toată această stare de fapt întrunea elementele constitutive al infracţiunii de înşelăciune calificată, în contracte, prin folosirea de file cec, cu consecinţe deosebit de grave, prev. de art. 215 alin. 1, 2, 3, 4 şi 5 cu aplic. art. 41 alin. 2 din Codul penal din 1969, inculpatul acţionând cu unica rezoluţie infracţională încă de la începutul activităţii sale comerciale şi, mai ales, după ce a preluat cele două societăţi comerciale SC A.C. SRL şi SC V.C. SRL.

În legătură cu încadrarea juridică a faptelor de înşelăciune, curtea a pus în discuţie schimbarea încadrării lor juridice prin prisma faptului că, la data de 01.02.2014, s-a produs intrarea în vigoare a noului Cod penal, lege care a adus modificări, chiar dacă doar de nuanţă, în incriminarea înşelăciunii.

Astfel, curtea a observat că noua reglementare a adus următoarele modificări, ce au relevanţă în speţa de faţă, anume:

- a condiţionat forma continuată de unicitatea subiectului pasiv, în conformitate cu dispoziţiile art. 35 alin. 1 din noul Cod penal;

- a înlăturat referirea expresă la formele calificate ale infracţiunii săvârşite cu ocazia încheierii sau executării unui contract sau săvârşite prin folosirea de file cec,

- a înlăturat circumstanţa specială de agravare constând în producerea de consecinţe deosebit de grave;

Cu privire la forma continuată, curtea observă că doar două fapte de înşelăciune au fost săvârşite împotriva aceluiaşi subiect pasiv, una consumată şi una rămasă în faza tentativei, anume cele cu referire la partea vătămată SC A. SA Petrila, celelalte fapte fiind săvârşite împotriva unor subiecţii pasivi diferiţi, ceea ce face să fie întrunite elementele constitutive a tot atâtea infracţiuni de înşelăciune câţi subiecţi pasivi sunt.

Cu referire la renunţarea la menţionarea expresă a formelor calificate ale infracţiunii săvârşite cu ocazia încheierii sau executării unui contract sau săvârşite prin folosirea de file cec curtea a reţinut că o parte dintre acestea se regăsesc în sintagma mai generală folosită de art. 244 alin. 2 din noul Cod penal, anume aceea de „alte mijloace frauduloase”. Este adevărat că „inducerea în eroare a unei persoane prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasă a unei fapte adevărate”, ceea ce constituie elementul material al formei tip a infracţiunii, reprezintă, în acelaşi timp, tot un „mijloc fraudulos”, din acest punct de vedere textul normativ al art. 244 alin. 2 din noul Cod penal putând fi apreciat ca inferior celui din vechiul cod. Totuşi, se poate observa destul de uşor că noul legiuitor penal român, în efortul lui de simplificare a textelor de incriminare, nu a dorit câtuşi de puţin să renunţe la formele calificate ale infracţiunii de înşelăciune, observaţie ce se bazează pe realitatea că, în practica relaţiilor sociale există, pe lângă simplele manevre neelaborate de inducere în eroare (pe care le are în vedere art. 244 alin. 1 din noul Cod penal, ce incriminează forma tip a înşelăciunii), manopere mai elaborate precum cele de folosire de instrumente de plată (file cec şi bilete la ordin), apte să dea inducerii în eroare un grad mai înalt de reuşită. La astfel de manopere, existente în speţă cu referire la un număr de 17 părţi vătămate, mai puţin cu referire la părţile vătămate I.D.P. şi SC A. SRL) se referă legiuitorul în art. 244 alin. 2 din noul Cod penal, ce reglementează forma calificată generală a infracţiunii de înşelăciune (existând şi o formă calificată specială, reglementată de art. 245). În prezentul aliniat curtea consideră că a răspuns şi apărării inculpatului, exprimată prin concluziile scrise depuse la data de 23.06.2014, referitoare la inexistenţa vreunui alt mijloc fraudulos decât simpla inducere în eroare.

Cu referire la circumstanţa de agravare constând în producerea de consecinţe deosebit de grave, curtea reţine că legiuitorul a ales să nu mai prevadă o formă calificată a infracţiunii de înşelăciune prin raportare la astfel de consecinţe. Legiuitorul nu a renunţat cu totul la calificarea producerii de consecinţe deosebit de grave ca fiind o circumstanţă de agravare însă a restrâns aplicarea ei la un număr limitat de infracţiuni, între care nu se numără şi înşelăciunea.

Curtea a mai ţinut să facă o singură precizare în legătură cu încadrarea juridică a faptelor de înşelăciune, anume aceea că, deşi ea ar presupune, în calea de atac a inculpatului, o aparentă agravare prin reţinerea a 19 infracţiuni în loc de una singură, va considera această schimbare, prin prisma deciziei nr. 265/2014 a Curţii Constituţionale a României, care prohibeşte combinarea instituţiilor din legile penale succesive, ca fiind necesară dacă, după analiza şi a celorlalte fapte imputate inculpatului, se va dovedi că efectul final asupra situaţiei sale juridice va fi mai favorabil decât cel rezultat în urma condamnării de primă instanţă.

Cu privire la fapta de fals

Inculpatul a fost trimis în judecată sub acuzaţia săvârşirii infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 290 alin. 1 din Codul penal din 1969, constând în aceea că ar fi întocmit în fals şi apoi ar fi folosit la Oficiul Registrului Comerţului două înscrisuri: contractul de comodat nr. 1/10.06.2009 (aflat în original la f. X vol. IV dosar apel) şi lista cu semnăturile membrilor asociaţiei de locatari (aflată în original la f. X vol. IV dosar de apel).

În legătură cu aceste înscrisuri, dovada folosirii lor de către inculpat la Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Hunedoara rezultă din Încheierea nr. 6245/2009 a Judecătorului delegat la Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Hunedoara (f. X din vol. I dosar urmărire penală), unită cu declaraţia inculpatului de la fila X verso din vol. II dosar urmărire penală.

Faptul că inculpatul ştia că respectivele înscrisuri sunt false rezultă, din nou fără putere de tăgadă, din declaraţiile martorului D.I. (f. X vol. I dosar de urmărire penală şi f. X vol. II dosar de apel), care a arătat că nu a avut nici o discuţie cu inculpatul despre o eventuală destinaţiei ca sediu de firmă a garsonierei date în comodat.

De la dosar lipseşte însă dovada irefutabilă a faptului că inculpatul ar fi falsificat el însuşi respectivele înscrisuri, prin adnotarea contractului de comodat cu menţiunea destinaţiei speciale şi prin depunerea unor semnături false pe lista cuprinzând acordul colocatarilor cu referire la stabilirea sediului social al SC V.C. SRL în blocul …. de pe strada……. din P. Curtea a încercat să administreze proba cu expertiza grafoscopică a scrisului şi a grafiilor cu titlu de semnătură de pe cele două înscrisuri dar, din cauză că inculpatul nu s-a mai prezentat în instanţă timp de mai multe luni pentru a depune supliment de grafie şi nici nu a depus acte cuprinzând grafia sa în mod cert, astfel cum a solicitat INEC C. în mai multe rânduri, la termenul din 16.06.2014 (f. X f. 1085 vol. IV dosar apel), a făcut aplicarea art. 383 alin. 3 din noul Cod de procedură penală şi a constatat imposibilitatea administrării respectivei probe.

În acest context, în care este dovedită în mod indubitabil doar acţiunea de folosire a înscrisurilor în discuţie de către inculpat, în cauză sunt întrunite doar elementele constitutive ale infracţiunii de uz de fals în reglementarea art. 323 din noul Cod penal. Curtea s-a oprit la această reglementare pentru a putea verifica dacă, în urma aplicării globale a noului Cod penal, situaţia juridică a inculpatului ar fi mai puţin gravă decât cea rezultată în urma condamnării de către prima instanţă.

Cu privire la fapta de declarare inexactă la registrul comerţului

Inculpatul a fost trimis în judecată şi condamnat în primă instanţă şi sub aspectul săvârşirii infracţiunii de declarare inexactă, cu rea credinţă, în baza căreia s-a operat o înmatriculare ori s-a făcut o menţiune în registrul comerţului, prev. de art. 48 alin. 1 din Legea nr.26/1990. Deşi în rechizitoriu această faptă este descrisă sumar, doar în partea expozitivă (în pag. X a rechizitoriului, unde se arată că „inculpatul a provocat înregistrarea unor date nereale pe baza unor acte – acceptul proprietarilor de locuinţe pentru sediul social al societăţii, contractul de comodat, declaraţia pe propria răspundere, etc.) curtea, spre deosebire de prima instanţă, a identificat declaraţia inculpatului dată la Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Hunedoara la data de 15.06.2014 (f. X din vol. I dosarul de urmărire penală), prin care inculpatul afirmă că sediul SC V.C. SRL se află în garsoniera deţinută cu titlu de comodat şi cu privire la care s-a arătat mai sus că nu a existat vreun acord nici din partea proprietarului nici din partea colocatarilor din bloc în sensul destinaţiei ca sediu social.

Dar art. 48 alin. 1 din Legea nr.26/1990 a fost abrogat prin art. 32 din Legea nr.187/2012 pentru punerea în aplicare a noului Cod penal. Această abrogare nu echivalează, însă, cu o dezincriminare a faptei ci face parte din noua politică penală a legiuitorului român de a simplifica legislaţia cu relevanţă penală, între alte metode folosite în cest scop fiind şi aceea a eliminării incriminărilor din legile speciale, cu consecinţa aplicării incriminărilor din noul cod penal. O astfel de concluzie este îndreptăţită şi de dispoziţiile art. 3 alin. 2 din Legea nr.187/2012 pentru punerea în aplicare a noului Cod penal, conform cărora dispoziţiile art. 4 din Codul penal nu se aplică în situaţia în care fapta este incriminată de legea nouă sau de o altă lege în vigoare, chiar sub o altă denumire.

Fapta inculpatului în discuţie, de a declara fals în faţa Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Hunedoara cu referire la sediul SC V.C. SRL, în scopul operării, între altele, a schimbării de sediu a acestei societăţi, este în continuare incriminată ca şi fals în declaraţii de art. 326 din noul Cod penal.

Cu privire la fapta de determinare a înmatriculării unei societăţi în temeiul unui act constitutiv fals.

Inculpatul a fost trimis în judecată şi condamnat în primă instanţă şi sub aspectul săvârşirii infracţiunii de determinare a înmatriculării unei societăţi în temeiul unui act constitutiv fals, prev. de art. 2802 din Legea nr. 31/1990.

Fapta în discuţie nu a fost, defel, descrisă nici în rechizitoriu şi nici în sentinţa primei instanţe, cele două organe judiciare, procurorul şi judecătorul de primă instanţă, mulţumindu-se să arate că faptele inculpatului de a întocmi cu date false un tabel cu acordul proprietarilor vecini cu garsoniera ce urma să devină sediul SC V.C. SRL şi de a modifica conţinutul altor acte ce au fost utilizate apoi la Tribunalul Hunedoara şi Oficiul Registrului Comerţului, în scopul înmatriculării societăţii, constituie, între altele, infracţiunea prev. de art. 2802 din Legea nr.31/1990.

Acest text incriminator avea următorul conţinut: Determinarea înmatriculării unei societăţi în temeiul unui act constitutiv fals constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 8 ani.

Art. 2802 din Legea nr.31/1990 a fost abrogat prin art.33 pct. 13 din Legea nr.187/2012 pentru punerea în aplicare a noului Cod penal. Ca şi în cazul faptei de declarare inexactă la registrul comerţului, curtea reafirmă că această abrogare nu echivalează cu o dezincriminare a faptei ci face parte din aceeaşi nouă politică penală a legiuitorului român, la care s-a făcut mai sus referire.

În abstract, o faptă precum cea descrisă de fostul art. 2802 din Legea nr. 31/1990 ar putea să fie încadrată juridic ca o instigare sau ca o participaţie improprie la săvârşirea infracţiunii de fals intelectual prev. de art. 321 din noul Cod penal.

Pentru a realiza aceeaşi operaţiune, dar în concret, prin raportare la o speţă dată, este nevoie de o descriere cât mai detaliată a stării de fapt, ceea ce, în prezentul dosar, astfel cum mai sus s-a precizat, lipseşte cu desăvârşire.

În acest context, dublat de faptul că speţa se află în faza de judecată a apelului (în care nu este aplicabilă procedura remedierii neregularităţilor actului de sesizare, prev. de art. 345 alin. 2 şi 3 din noul Cod de procedură penală), declarat exclusiv de inculpat, singura soluţie rămasă la îndemâna curţii este aceea a achitării, în baza art. 396 alin. 5 cu raportare la art. 16 alin. 1 lit. b teza I din noul Cod de procedură penală, cu aplicarea art. 4 din noul Cod penal, a inculpatul I.A.I. de sub acuzarea de săvârşire a infracţiunii de determinare a înmatriculării unei societăţi în temeiul unui act constitutiv fals, prev. de art. 2802 din Legea nr.31/1990.

Cu privire la aplicarea legii penale mai favorabile.

Cum mai sus a anticipat, în demersul de analiză a legilor penale succesive (Codul penal din 1969 şi legile speciale 26/1990 şi 31/1990, pe de o parte şi noul Cod penal, pe de alta) curtea va pleca de la regula statuată în decizia nr. 265/2014 a Curţii Constituţionale a României, conform căreia nu este posibilă combinarea dispoziţiilor din mai multe legi penale succesive.

Aşadar, reţinând că inculpatul se face vinovat de faptele de înşelăciune, de uz de fals şi de fals în declaraţii, astfel cum mai sus s-a explicat, curtea va compara rezultatul la care s-ar putea ajunge conform vechii legi cu cel la care s-ar putea ajunge conform noii legi.

Rezultatul, din punct de vedere al pedepsei principale, ce reprezintă principalul criteriu de apreciere a unei legi penale ca fiind mai favorabilă, la care s-ar putea ajunge conform vechii legi nu ar fi altul decât cel la care prima instanţă a ajuns prin sentinţă apelată, anume condamnarea inculpatului la o pedeapsă rezultantă de 10 ani închisoare, pedeapsă aplicată cf. art. 34 lit. b din Codul penal din 1969 şi care reprezintă, în acelaşi timp, pedeapsa cea mai grea, aplicată pentru infracţiunea de înşelăciune la minimul special prev. de art. 215 alin. 1-5 din Codul penal din 1969, prima instanţă alegând să nu aplice nici un spor în urma contopirii pedepselor stabilite pentru toate infracţiunile reţinute în sarcina inculpatului. În conformitate cu legea veche, prima instanţă a realizat o individualizare judiciară a pedepselor în mod pronunţat în favoarea inculpatului, stabilind, pentru infracţiunea cea mai gravă, înşelăciunea, o pedeapsă la minimul special şi alegând să nu aplice spor de contopire.

Rezultatul, din acelaşi punct de vedere al pedepsei principale, la care s-ar ajunge potrivit legii noi, ar fi mult mai favorabil inculpatului, deşi, după cum s-a arătat mai sus, în sarcina acestuia s-ar reţine un număr mult mai mare de infracţiuni. La obţinerea acestui rezultat contribuie următorii factori:

- reducerea drastică, în abstract, a pedepselor pentru infracţiunile de înşelăciune; dacă pentru o infracţiune de înşelăciune în forma calificată reţinută în sarcina inculpatului, conform vechii legii i se putea aplica o pedeapsă cu închisoarea între 10 şi 20 de ani (cf. art. 215 alin. 1-5 din Codul penal din 1969), fără a mai pune la socoteală şi sporul posibil de aplicat pentru forma continuată (prev. de art. 42 din Codul penal din 1969), pentru fiecare dintre cele 18 infracţiuni de înşelăciune inculpatului i s-ar putea aplica câte o pedeapsă între limitele de la 6 luni la 3 ani închisoare (pentru cele două infracţiuni în forma tip prev. de art. 244 alin. 1 din noul Cod penal) şi de la 1 an la 5 ani închisoare (pentru celelalte 16 infracţiuni în forma calificată prev. de art. 244 alin. 2 din noul Cod penal);

- menţinerea raţionamentului primei instanţe de individualizare la minimul special pentru fiecare din faptele de înşelăciune, o astfel de menţinere fiind în acord cu regula neagravării situaţiei inculpatului în propriul lui apel, regulă expres prevăzută de art. 418 alin. 1 din noul Cod penal; la acest punct al analizei curtea ţine să arate că în speţă nu există condiţii de incidenţă a vreunei cauze (circumstanţă atenuantă, cauză generală sau specială) care să permită o reducere a pedepselor sub minimul special.

Apropiindu-se de finalul considerentelor, curtea a ţinut să releve că a analizat cauza şi sub celelalte aspecte de fapt şi de drept, în acord cu dispoziţiile art. 417 alin. 2 din noul Cod de procedură penală, nedescoperind alte fine de nelegalitate sau de netemeinicie.

Pentru toate considerentele ce preced, văzând şi dispoziţiile art. 421 pct. 2 lit. b din noul Cod de procedură penală, curtea a admis apelul declarat de inculpatul I.A.I. împotriva sentinţei penale nr.138/18.06.2012, pronunţată de Tribunalul Hunedoara în dosarul nr. 5157/97/2011, pe care a desfiinţat-o numai sub aspectul intervenirii legii de dezincriminare pentru fapta de determinare a înmatriculării unei societăţi în temeiul unui act constitutiv fals, sub aspectul intervenirii legii penale mai favorabile şi sub aspectul intervenirii unei cauze de încetare a procesului penal cu referire la fapta de înşelăciune săvârşită în dauna părţii vătămate SC S.D. SRL şi, rejudecând în aceste limite:

A descontopit pedeapsa rezultantă de 10 ani închisoare, pedeapsă principală şi 2 ani interzicerea exercitării drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a şi lit. b din Codul penal din 1969, pedeapsă complementară, în elementele ei componente.

Cu aplicarea art. 4 din noul Cod penal, în baza art. 396 alin. 5 cu raportare la art.16 alin. 1 lit. b teza I din noul Cod de procedură penală, l-a achitat pe inculpatul I.A.I. de sub acuzarea de săvârşire a infracţiunii de determinare a înmatriculării unei societăţi în temeiul unui act constitutiv fals, prev. de art. 2802 din Legea nr.31/1990.

Cu aplicarea art. 5 alin. 1 din noul Cod penal în interpretarea constituţională dată prin Decizia nr. 265/2014 a Curţii Constituţionale a României şi în baza art. 386 alin. 1 din noul Cod de procedură penală:

- a schimbat încadrarea juridică a faptelor de înşelăciune sub aspectul cărora a fost trimis în judecată şi condamnat în primă instanţă inculpatul din infracţiunea de înşelăciune calificată în formă continuată (19 acte materiale), prev. de art. 215 alin. 1, 2, 3, 4 şi 5 cu aplic. art. 41 alin. 2 din Codul penal din 1969, în 19 infracţiuni concurente de înşelăciune, astfel: 2 infracţiuni de înşelăciune simple (1 infracţiune de înşelăciune simplă, prev. de art. 244 alin. 1 din noul Cod penal, în dauna părţii civile I.D.P. şi 1 infracţiune de înşelăciune simplă în forma continuată, două acte materiale, prev. de art. 244 alin. 1 cu aplic. art. 35 alin. 1 din noul Cod penal, în dauna părţii civile SC A. SA Petrila) şi 17 infracţiune de înşelăciune calificată.

- a schimbat încadrarea juridică a faptei de fals sub aspectul căreia a fost trimis în judecată şi condamnat în primă instanţă inculpatul din infracţiunea de din fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 290 alin. 1 din Codul penal din 1969, în infracţiunea de uz de fals, prev. de art. 323 din noul Cod penal;

- a schimbat încadrarea juridică a faptei de declarare inexactă la registrul comerţului din infracţiunea de declarare inexactă, cu rea credinţă, în baza căreia s-a operat o înmatriculare ori s-a făcut o menţiune în registrul comerţului, prev. de art. 48 alin. 1 din Legea nr. 26/1990, în infracţiunea de fals în declaraţii, prev. de art. 326 din noul Cod penal.

În baza art. 396 alin.6 cu raportare la art. 16 alin. 1 lit. i din noul Cod de procedură penală, a încetat procesul penal pornit împotriva inculpatului I.A.I. sub aspectul săvârşirii infracţiunii de înşelăciune calificată, prev. de art. 244 alin. 1 şi 2 din noul Cod penal, în dauna părţii vătămate SC S.D. SRL.

În baza art. 396 alin. 2 din noul Cod de procedură penală, l-a condamnat pe inculpatul I.A.I. la următoarele pedepse:

- 6 luni închisoare, pedeapsă principală şi 2 ani interzicerea exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a şi b din noul Cod penal, pedeapsă complementară, pentru infracţiunea de înşelăciune simplă, prev. de art. 244 alin. 1 din noul Cod penal (în dauna părţii civile I.D.P.); interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a (dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice) şi b (dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat) ca pedeapsă complementară se justifică prin natura relaţiilor sociale nesocotite de inculpat o dată cu săvârşirea infracţiunilor de înşelăciune, anume cele referitoare la încredere, valoare socială care stă la baza exerciţiului drepturilor în discuţie şi care face ca inculpatul să nu fie demna de a ocupa, cel puţin pentru o perioadă determinată de timp, funcţii elective publice sau funcţii ce implică autoritatea de stat; raţiuni similare ar fi putut să întemeieze şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa funcţia de administrator social, de care s-a folosit inculpatul pentru săvârşirea infracţiunilor de înşelăciune, interdicţie prev. de art. 66 alin. 1 lit. g din noul Cod penal, dar aplicarea pentru prima dată a acestei interdicţii în apelul inculpatului este oprită de regula neagravării situaţiei în propriul apel; raţionamentele referitoare la pedeapsa complementară sunt valabile şi în cazul celorlalte infracţiuni de înşelăciune, drept pentru care nu vor mai fi reluate;

- 6 luni închisoare, pedeapsă principală şi 2 ani interzicerea exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a şi b din noul Cod penal, pedeapsă complementară, pentru infracţiunea de înşelăciune simplă în forma continuată (două acte materiale), prev. de art. 244 alin. 1 cu aplic. art. 35 alin. 1 din noul Cod penal (în dauna părţii civile SC A. SA Petrila);

- 1 an închisoare, pedeapsă principală şi 2 ani interzicerea exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a şi b din noul Cod penal, pedeapsă complementară, pentru infracţiunea de înşelăciune calificată, prev. de art. 244 alin. 1 şi 2 din noul Cod penal (în dauna părţii vătămate SC G.T. SRL);

- 1 an închisoare, pedeapsă principală şi 2 ani interzicerea exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a şi b din noul Cod penal, pedeapsă complementară, pentru infracţiunea de înşelăciune calificată, prev. de art. 244 alin. 1 şi 2 din noul Cod penal (în dauna părţii vătămate SC C.C.T. SRL);

- 1 an închisoare, pedeapsă principală şi 2 ani interzicerea exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a şi b din noul Cod penal, pedeapsă complementară, pentru infracţiunea de înşelăciune calificată, prev. de art. 244 alin. 1 şi 2 din noul Cod penal (în dauna părţii vătămate SC S.G. SRL);

- 1 an închisoare, pedeapsă principală şi 2 ani interzicerea exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a şi b din noul Cod penal, pedeapsă complementară, pentru infracţiunea de înşelăciune calificată, prev. de art. 244 alin. 1 şi 2 din noul Cod penal (în dauna părţii vătămate SC H.P.I. SRL);

- 1 an închisoare, pedeapsă principală şi 2 ani interzicerea exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a şi b din noul Cod penal, pedeapsă complementară, pentru infracţiunea de înşelăciune calificată, prev. de art. 244 alin. 1 şi 2 din noul Cod penal (în dauna părţii vătămate SC A. SRL);

- 1 an închisoare, pedeapsă principală şi 2 ani interzicerea exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a şi b din noul Cod penal, pedeapsă complementară, pentru infracţiunea de înşelăciune calificată, prev. de art. 244 alin. 1 şi 2 din noul Cod penal (în dauna părţii vătămate SC E.L. SRL);

- 1 an închisoare, pedeapsă principală şi 2 ani interzicerea exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a şi b din noul Cod penal, pedeapsă complementară, pentru infracţiunea de înşelăciune calificată, prev. de art. 244 alin. 1 şi 2 din noul Cod penal (în dauna părţii vătămate SC T.E.H. SRL);

- 1 an închisoare, pedeapsă principală şi 2 ani interzicerea exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a şi b din noul Cod penal, pedeapsă complementară, pentru infracţiunea de înşelăciune calificată, prev. de art. 244 alin. 1 şi 2 din noul Cod penal (în dauna părţii vătămate SC U.C. SRL);

- 1 an închisoare, pedeapsă principală şi 2 ani interzicerea exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a şi b din noul Cod penal, pedeapsă complementară, pentru infracţiunea de înşelăciune calificată, prev. de art. 244 alin. 1 şi 2 din noul Cod penal (în dauna părţii vătămate SC C.A.P. SRL);

- 1 an închisoare, pedeapsă principală şi 2 ani interzicerea exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a şi b din noul Cod penal, pedeapsă complementară, pentru infracţiunea de înşelăciune calificată, prev. de art. 244 alin. 1 şi 2 din noul Cod penal (în dauna părţii vătămate SC M. SRL);

- 1 an închisoare, pedeapsă principală şi 2 ani interzicerea exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a şi b din noul Cod penal, pedeapsă complementară, pentru infracţiunea de înşelăciune calificată, prev. de art. 244 alin. 1 şi 2 din noul Cod penal (în dauna părţii vătămate SC T.I.O. SRL);

- 1 an închisoare, pedeapsă principală şi 2 ani interzicerea exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a şi b din noul Cod penal, pedeapsă complementară, pentru infracţiunea de înşelăciune calificată, prev. de art. 244 alin. 1 şi 2 din noul Cod penal (în dauna părţii vătămate SC C.T. SRL);

- 1 an închisoare, pedeapsă principală şi 2 ani interzicerea exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a şi b din noul Cod penal, pedeapsă complementară, pentru infracţiunea de înşelăciune calificată, prev. de art. 244 alin. 1 şi 2 din noul Cod penal (în dauna părţii vătămate SC E.A.G. SRL);

- 1 an închisoare, pedeapsă principală şi 2 ani interzicerea exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a şi b din noul Cod penal, pedeapsă complementară, pentru infracţiunea de înşelăciune calificată, prev. de art. 244 alin. 1 şi 2 din noul Cod penal (în dauna părţii vătămate SC D.L.I. SA);

- 1 an închisoare, pedeapsă principală şi 2 ani interzicerea exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a şi b din noul Cod penal, pedeapsă complementară, pentru infracţiunea de înşelăciune calificată, prev. de art. 244 alin. 1 şi 2 din noul Cod penal (în dauna părţii vătămate SC C.S. SRL);

- 1 an închisoare, pedeapsă principală şi 2 ani interzicerea exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a şi b din noul Cod penal, pedeapsă complementară, pentru infracţiunea de înşelăciune calificată, prev. de art. 244 alin. 1 şi 2 din noul Cod penal (în dauna părţii vătămate SC D.92 D. SRL);

- 3 luni închisoare pentru infracţiunea de uz de fals, prev. de art. 323 din noul Cod penal; la stabilirea duratei pedepsei pentru această infracţiune curtea a păstrat raţionamentului primei instanţe de individualizare la minimul special pentru fapta de fals în înscrisuri sub semnătură privată, a cărei încadrare juridică a fost schimbată în infracţiunea de uz de fals, prev. de art. 323 noul Cod penal, o astfel de menţinere fiind în acord cu regula neagravării situaţiei inculpatului în propriul lui apel;

- 3 luni închisoare pentru infracţiunea de fals în declaraţii, prev. de art. 326 din noul Cod penal; considerentele arătate cu referire la durata pedepsei anterioare îşi menţin, mutatis mutandis (schimbând ceea ce trebuie schimbat) validitatea şi cu referire la prezenta infracţiune.

În baza art. 39 alin. 1 lit. b şi art. 45 alin. 3 lit. a din noul Cod penal, a aplicat inculpatului pedeapsa principală cea mai grea de 1 an închisoare la care a adăugat un spor de 5 ani şi 6 luni închisoare (adică o treime din totalul celorlalte pedepse), urmând ca inculpatul I.A.I. să execute, în final, pedeapsa principală de 6 ani şi 6 luni închisoare, alături de care a aplicat pedeapsa complementară a interzicerii pe timp de 2 ani a exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a şi b din noul Cod penal.

A interzis inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a şi b din noul Cod penal.

A înlăturat dispoziţia de obligare a inculpatului la plata sumei de 6.868,7 lei cu titlu de despăgubiri civile către partea civilă SC S.D. SRL, cu privire la fapta în dauna acestei părţi dispunându-se soluţia de încetare a procesului penal pentru autoritate de lucru judecat.

Curtea a menţinut celelalte dispoziţii ale sentinţei apelate, în măsura în care nu contravin prezentei decizii.


Fatal error: Uncaught Exception: 12: REST API is deprecated for versions v2.1 and higher (12) thrown in /home/jurindbd/public_html/wp-content/plugins/seo-facebook-comments/facebook/base_facebook.php on line 1273