Prin OMJ 1650C din 21 iunie 2010, publicat în Monitorul Oficial al României  nr. 455 din  5 iulie 2010 a  fost aprobat  Regulamentul de organizare şi funcţionare a Ministerului Justiţiei, pentru a da substanţă şi eficienţă reorganizării ministerului, preconizate  de OUG 115/2009.

Evenimente  de  dată recentă, care vizează sistemul administraţiei penitenciare din România, dând  cu titlu de exemplu cazul persoanei private  de liberate  decedate în Penitenciarul Galaţi, în care  s-a dispus  arestarea  a  trei   membri ai personalului unităţii penitenciare, a  frecventelor  condamnări la CEDO cu privire  la  condiţiile  de detenţie şi respectarea  drepturilor omului pe  parcursului  procesului penal, a măsurilor  preventive  dispuse, dar şi în timpul executării, precum  şi altele care  ţin nu numai de modul de executare  a sancţiunilor penale dispuse în cadrul procesului penal, dar  şi de  activitatea  personalului penitenciarelor româneşti,  au condus  la  regândirea/ reformularea  unor atribuţii de serviciu a  membrilor Corpului de Control al ministrului justiţiei.

Pe  cale  de consecinţă,  prin  OMJ 1928C din 29 iulie 2010, publicat în Monitorul Oficial al României  nr. 563 din  10 august  2010 a  fost aprobată modificarea  art. 78 din  Regulamentul de organizare şi funcţionare a Ministerului Justiţiei, astfel că litera i a acestui articol a dobândit următorul conţinut:

„ analizează concluziile inspecţiilor efectuate în unităţile din sistemul administraţiei penitenciare de către Direcţia inspecţie penitenciară din cadrul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, inclusiv cu privire la petiţiile, cererile şi sesizările adresate  ministerului de către persoanele  private  de libertate, de către membrii de familie ai cestora sau de către alte persoane  fizice ori juridice, referitoare la  regimul de executare a regimului de executare a pedepselor privative  de libertate, a unor măsuri educative aplicate minorilor şi la respectarea drepturilor omului ori la activitatea personalului sistemului administraţiei penitenciare, şi prezintă, după caz, propuneri ministrului justiţiei privind  oportunitatea fundamentării unei acţiuni de  control.” ,

şi, totodată, a  fost abrogată  lit. k din acelaşi articol.

Iată că, desele  condamnări a României la CEDO care reflectă  cu sunt respectate drepturile omului, ale persoanelor private de libertate care  execută  pedepsele/ măsurile  educative  în penitenciarele româneşti, precum şi  voinţa de  reformare a  sistemului judiciar şi inclusiv al sistemului penitenciar, au prins  substanţă şi, credem, bineînţeles, şi eficienţă- în cel mai scurt timp posibil.