JURINDEX – portalul jurisprudenței naționale. Standardele accesului liber la hotărârile judecătorești

By | martie 30, 2009

Introducere.

Începutul anului 2009 a adus noutatea consacrării principiului accesului liber, general și gratuit la hotărârile judecătorești. Valorile noii concepții privind accesibilitatea în practică a hotarârilor judecătorești sunt asumate explicit de autorităților publice din România, fie că este vorba de Ministerul Justiției și Libertăților Cetățenești[i] ori de Consiliul Superior al Magistraturii. Mai mult, publicarea hotărârilor judecătorești pe internet constituie la acest moment o obligație asumată de statul român în contextul Mecanismului de cooperare și verificare a progreselor înregistrate după aderare în domeniul reformei justiției și a luptei împotriva corupției. Potrivit principiului accesului liber, general și gratuit la hotărârile judecătorești[ii], cetățenii au dreptul sa cunoască orice hotărâre judecătorească pronunțată de instanțele din România, indiferent de gradul lor, iar autoritățile au obligația să garanteze exercitarea acestui drept prin publicarea în mod gratuit și integral a tuturor hotărârilor judecătorești pronunțate, în forma lor originală, fără vreo altă intervenție decât eliminarea datelor cu caracter personal.

Până la sfârșitul anului, urmare unui parteneriat încheiat între Tribunalul Vrancea și Consiliul Superior al Magistraturii, “modelul Vrancea” de deschidere a accesului publicului larg la conținutul hotărârilor judecătorești va fi extins la nivelul întregului sistem judiciar, începand cu curțile de apel și tribunale.

Accesul la jurisprudență. Modele și tipologii.

În mod uzual, accesul la jurisprudența instanțelor se face în România prin intermediul publicațiilor scrise sau electronice comerciale. Având în vedere scopul realizarii de profit al acestora, precum și faptul că reprezintă inițiative private iar nu publice, ele nu fac obiectul studiului de față.

Începând cu anul 2005 s-a impus tot mai mult, ca alternativă, ideea deschiderii accesului publicului, prin intermediul paginilor de internet, la hotărârile judecătorești pronunțate de instanțe.

Înalta Curte de Casație și Justiție publică constant pe propria sa pagina de internet[iii] textul aproape complet al unei părți importante din hotărârile pronunțate. Hotărârile sunt prelucrate de catre Serviciul legislaţie, studii şi documentare[iv], conțin doar considerentele și dispozitivul, iar eliminarea datelor cu caracter personal și a datelor de identificare ale părților se face manual. Având în vedere că hotărârile sunt identificate inclusiv prin numarul dosarului în care au fost pronunțate și că numele parților sunt înlocuite cu inițiale (de exemplu Ion Vasile devenind I. V.), identitatea acestora poate fi aflată cu ușurință prin consultarea fișei dosarului, în care parțile sunt trecute nominal, aflată la aceesi adresă de internet[v]. Până la data de 31.12.2008, la adresa www.scj.ro/jurisprudenta.aspx fuseseră publicate în aceasta modalitate un numar de 42.313 hotărâri judecătorești pronunțate de ICCJ în perioada 2003-2009. În acest interval ICCJ a pronunțat în total peste 200.000 de hotărâri judecatorești[vi], ceea ce reprezintă un procent de peste 21% de hotărări publicate din numarul total. Modelul utilizat de ICCJ este greu aplicabil celorlalte instanțe, presupunând echipe numeroase de documentare și prelucrarea manuală a unui numar imens de hotărâri judecătorești.

La data de 15 august 2005 a fost lansat portalul instanțelor de judecată[vii] care, printre altele, a dezvoltat și o secțiune destinată publicării jurisprudenței relevante a instanțelor judecătorești. Portalul deservește toate instanțele din România, cu excepția ICCJ. De data aceasta s-a optat pentru publicarea unor scurte rezumate ale hotărârilor judecătorești și doar a acelora considerate “relevante”. Prelucrarea sub forma de “pastilă” a fiecărei hotărari ce urmează să fie publicată pe portal se face manual, fiind o obligație administrativă a fiecărui judecător[viii], după care acestea sunt încărcate în platforma centrală de catre Biroul de informatică al fiecărei instanțe. La data de 19.03.2009 pe pagina web  dedicată a portalului instanțelor se găseau un numar total de 9.559 de hotărâri pronunțate în perioada 2004-2009 de toate instanțele judecătorești din țară. Numai în perioada 2005-2008, potrivit datelor statistice[ix], în România s-au pronunțat peste 6.000.000 de hotărâri judecătorești, ceea ce înseamna o rata de acces la hotărârile judecătorești de 0,15%. Pentru comparație, un program software comercial[x], care oferă și un modul de jurisprudență,  are în baza de date un numar de peste 32.000 de hotărâri judecătorești.

“Modelul Vrancea”

Tribunalul Vrancea a lansat la data de 10 noiembrie 2008 serviciul JURINDEX (index de jurisprudență), prima aplicație din România care permite publicarea integrală a jurisprudenței unei instanțe, într-o formă compatibilă cu Legea nr. 677/2001 privind protecția datelor cu caracter personal. În cadrul Tribunalul Vrancea, prin mijloace proprii, fără finanțare, s-a reușit dezvoltarea unui anonimizator automatizat (Hotmod), care asigură prelucrarea hotărârilor judecătorești, fără a fi nevoie de dizlocarea unui personal numeros. Pe site-ul www.jurisprudenta.org au fost publicate toate hotarârile judecătoresti pronunțate de Tribunalul Vrancea în perioada 2006-2008, complet anonimizate, prin eliminarea atât a numelor judecătorilor și părților, cât și a datelor cu caracter personal, inclusiv a datelor de stare civilă. De la data lansarii serviciului, pe site sunt publicate 12.038 sentințe și decizii, reprezentând totalitatea hotărârilor judecătorești pronunțate de Tribunalul Vrancea între 2006 și 2008.

Proiectul a fost înscris la ediția din 2009 a concursului Crystal Scales of Justice, acordat la nivel european pentru descoperirea si promovarea unor practici eficiente și inovative în ceea ce privește organizarea instanțelor în statele membre ale Uniunii Europene și ale Consiliului Europei, fiind prima participare de acest fel a unei instnțe din România.

Standardele promovate de serviciul Jurindex se referă pe de o parte la hotărârile judecătorești care urmează să fie facute publice, iar pe de alta parte la forma acestora.

Accesul la hotărârile judecătorești trebuie să fie integral, fără să fie limitat de instituirea unor criterii subiective de selectare a lor. Hotărârile judecătorești pronunțate de instanțele de judecată reprezinta documente de interes public prin excelență, caracterul public al activitatii de soluționare a litigiilor de catre instanțe având o importanță majoră pentru funcționarea corectă a statului de drept. Mai mult, punerea la dispoziția publicului a tuturor documentelor produse de sistemul judiciar în exercitarea procesului de înfăptuire a justiției reprezintă un instrument fundamental pentru dezvoltarea dreptului la informare, care este un principiu de baza al democrației. În mod practic, orice hotărâre judecătorească pronunțată de sistemul judiciar are acceași importanță, cel puțin pentru parțile implicate, și reprezintă în aceeași măsură materializarea înfăptuirii justiției în România. Gradul de responsabilitate a sistemului judiciar pentru deciziile sale este același indiferent de nivelul instanței care emite o hotărâre judecătorească sau de faza procesuală în care are loc aceasta. Astfel fiind, publicul are dreptul de a cunoaște orice hotărâre judecătorească, orice demers aparținând unei autorități publice în vederea creșterii transparenței sistemului judiciar trebuind să privească totalitatea hotărârilor pronunțate de o instanță de judecată, altfel spus jurisprudența acesteia. Selecțiile operate în baza de date făcută publică prin interfața web a serviciului Jurindex al Tribunalului Vrancea au fost determinate doar de limitele tehnice, aplicația ECRIS începând să fie aplicată în mod curent la această instanța doar din a doua jumătate a anului 2006. De asemenea, modul defectuos de operare a ECRIS-ului instanței, în primul rând în ce privește omisiunea salvării unor documente în platforma de management a dosarelor, a determinat imposibilitatea preluării unor hotărâri pronunțate în intervalul 2006-2008. În afară acestor excepții obiective însa, toate celelalte hotărâri au facut obiectul publicării și punerii lor la dispoziția publicului.

Hotărârile pronunțate de o instanță judecătorească sunt documente oficiale, a căror modificare este supusă unor reguli stricte. Odată pronunțate și comunicate în formele prescrise de lege, hotărârile judecătorești intră în circulație publică, ele devenind documente asupra cărora nu se mai poate interveni. Publicul are dreptul de a cunoaște hotărârile judecătorești pronunțate de instanțe în exercitarea atribuțiiilor lor publice exact în forma în care acestea sunt emise, orice intervenție asupra acestora, fie prin prelucrare, fie prin rectificare sau îndreptare, denaturând conținutul dreptului societății la informare. Responsabilitatea pentru întreg conținutul unei hotărâri judecătorești revine, în condițiile legii, judecătorului, completului și instantei care a pronunțat-o, aceasta acoperind atât elementele de fond, care țin de interpretarea și aplicarea legii, cât și elementele de formă.

Astfel fiind, Jurindex a asigurat publicarea hotărârilor Tribunalului Vrancea în forma lor completă și originală, adica exact astfel cum ele au fost comunicate parților sau înregistrate și arhivate în evidențele și dosarele instanței.

Parțile cuprinse în hotărârile judecătorești au, în aceeași măsura în care publicul în general are dreptul la informare, dreptul de a le fi protejate datele cu caracter personal, de a fi protejate de interferențe în viața privată, precum și dreptul la demnitate individuală. Simultan cu obligația la transparență, instanțele au și obligația de a asigura în practică exercitarea acestor drepturi pentru persoanele fizice din hotărârile pe care le dau publicității în mod organizat.

Serviciul Jurindex al Tribunalului Vrancea a asigurat acest lucru prin anonimizarea tuturor datelor cu caracter personal cuprinse în hotărârile publicate, precum și a datelor de identificare ale persoanelor.

În sinteză, “modelul Vrancea” al accesului liber la hotărârile judecătorești înseamnă:

  • acces general și gratuit al publicului la totalitatea hotărârilor judecătorești;
  • acces la forma originală și completă a hotărârilor judecătorești;
  • protejarea datelor cu caracter personal și a datelor de identificare ale părților.

Jurindex – portalul jurisprudentei nationale

În februarie 2009 între Tribunalul Vrancea și Consiliul Superior al Magistraturii s-a încheiat un protocol de colaborare[xi], având drept scop extinderea serviciului Jurindex – index de jurisprudență la nivelul întregului sistem judiciar.

Tot în februarie 2009[xii], publicarea pe internet a hotărârilor instanțelor judecătorești a fost trecută în cadrul principalelor direcții de acțiune ale CSM stabilite pentru anul 2009, având în vedere  Raportul interimar al Comisiei Europene din 12 februarie 2009. La pct 4.2 al acestui document este prevazută drept direcție principală de acțiune crearea unui portal de jurisprudență, cu acces larg pentru magistrați și pentru toate persoanele interesate, realizat în baza protocolului de colaborare dintre CSM și Tribunalul Vrancea.

Ulterior, Consiliul Superior al Magistraturii a adoptat[xiii] măsurile practice necesare extinderii Jurindex la nivelul tuturor instanțelor.

Scopurile proiectului de publicare pe internet a tuturor hotărârilor judecătorești, pe măsura emiterii lor, astfel cum au fost asumate de Consiliul Superior al Magistraturii sunt:

  • creşterea transparenţei sistemului judiciar prin asigurarea accesului integral şi gratuit al publicului la jurisprudenţa instanţelor;
  • creşterea responsabilităţii sistemului judiciar;
  • constituirea unui mecanism de unificare a practicii judiciare şi creşterii gradului de predictibilitate a acesteia.

Generalizarea Jurindex urmează să se facă în mai multe etape.

Într-o prima etapă, cu termen de finalizare 30 aprilie 2009, hotărârile pronunțate în 2008 de cele 16 curți de apel, inclusiv cea militară, urmează să fie centralizate la nivelul Tribunalului Vrancea, care va asigura prelucrarea lor automată în vederea eliminarii datelor cu caracter personal, iar apoi publicarea lor pe internet la adresa www.jurisprudenta.org. Centralizarea hotărârilor curților de apel astfel cum au fost stocate în ECRIS se va face prin intermediul rețelei de comunicații administrată de Ministerul Justiției și Libertăților Cetățenești (intranet), asigurându-se astfel și securitatea informațiilor transmise. Tot în aceasta etapă, actuala pagină web a serviciului Jurindex va fi dezvoltată, pentru a răspunde mai bine cerinţelor de căutare a informaţiilor, precum și în vederea îmbunătăţirii funcţiilor oferite publicului.

Rezultatul acestei etape va fi constituirea unei baze de date publică, portalul jurisprudenței naționale, formată din cca 100.000 de hotărâri aparținand curților de apel, pronunțate în 2008.

În a doua etapă, proiectul prevede crearea a 16 centre de prelucrare a hotărârilor judecătorești cu anonimizatorul Hotmod, de unde acestea urmează să fie încarcate într-un server central care va asigura publicarea lor pe internet, pe portalul Jurindex. Fiecare centru zonal va asigura preluarea automată prin intranet și prelucrarea hotărârilor pronunțate de instanțele din circumscripția acelei curți de apel, pe măsura închiderii lor în aplicația ECRIS. Primele instanțe incluse în rețeaua de anonimizare vor fi curțile de apel, pentru hotararile pronunțate în cursul anului 2009, urmând ca ulterior aceasta să se extindă la nivelul tribunalelor și al judecătoriilor. Termenul preconizat pentru finalizarea acestei rețele este 31.12.2010, când toate instanțele din România își vor publica după protocoale automatizate toate hotărârile pronunțate.

Volumul anual al hotărârilor încărcate în serverul și portalul Jurindex va fi de peste 1.000.000, diferența constituind-o hotărârile ce nu vor face obiectul publicarii.

Acestea, potrivit hotărârii CSM, sunt următoarele:

a) în materie penală: trădare prin transmitere de secrete (art. 157 C.p.), divulgarea secretului care periclitează securitatea statului (art. 169 C.p.), violul (art.197 C.p.), actul sexual cu un minor (art. 198 C.p.), seducţia (art. 199 C.p.),  perversiunea sexuală (art. 201 C.p.), incestul (art. 203 C.p.), corupţia sexuală ( art. 202 C.p. ), hărţuirea sexuală (art. 203, ind 1 C.p.), contaminarea venerică şi transmiterea sindromului imunodeficitar dobândit (art. 309 C.p.), cerere privind interceptări şi înregistrări audio-video (art. 91 ind.1 şi următoarele C.p.p.), cerere privind efectuarea de percheziţii (art. 100 şi următoarele C.p.p.), sustragerea de la tratament medical (art. 309 ind 1 C.p.), luarea măsurii obligării la tratament medical (art. 113 C.p. şi art. 162 C.p.p.), luarea măsurii internării medicale (art. 114 C.p. şi art. 162 C.p.p.), înlocuirea tratamentului medical (art.431 C.p.p.), înlocuirea sau încetarea internării medicale (art.434 C.p.p.), sustragerea de la tratament medical (art. 309 ind 1 C.p.), luarea măsurii obligării la tratament medical (art. 113 C.p. şi art. 162 C.p.p), internarea medicala, obligarea la tratament medical, rele tratamente aplicate minorului (art. 306 C.p.), spionajul (art. 159 C.p.), pornografie infantilă (Legea 678/2001 art. 18), infracţiuni privind adopţia (O.U.G 25/1997).

b) în materie procedurilor referitoare la minori şi familie: adopţie, contestare paternitate, contestare recunoaştere paternitate, deschidere procedură adopţie, divorţ prin acord, divorţ, dezvăluirea identităţii părinţilor fireşti, nulitate căsătorie, plasament, plasament de urgenţă, prelungire încredinţare pentru adopţie, recunoaştere paternitate, revocare încredinţare pentru adopţie, stabilire domiciliu minor, stabilire paternitate, tăgadă paternitate

c) în materie civilă – punere sub interdicţie;

d) în materia proprietăţii intelectuale – brevete de invenţii

Proiectul Jurindex – extinderea publicării online a hotărârilor judecătorești la nivelul sistemului judiciar, nu se va limita doar la crearea și exploatarea infrastructurii tehnice pentru prelucrarea și publicarea hotărârilor judecătorești, în cadrul derularii acestuia urmând să se propună Consiliului Superior al Magistraturii elaborarea unui întreg cadru regulamentar și organizatoric pentru facilitarea publicării online a jurisprudenței instanțelor. O măsură absolut necesară în acest scop o constituie elaborarea unui ghid pentru instanțe în ce priveste editarea, prelucrarea și manipularea informatică a hotărârilor, în vederea standardizarii formei acestora și facilitării eliminării datelor cu caracter personal și a celor de identificare. Pe lângă elemente legate de designul, formatarea și tehnoredactarea unitară a hotărârilor judecătorești, acest ghid va conține și recomandări în ce priveste modul de utilizare a datelor cu caracter personal în cuprinsul hotărârilor judecătorești.

Un alt element de noutate absolută adus de Jurindex îl reprezintă personalizarea fiecărei hotărâri din baza de date prin alocarea unui identificator unic, numit număr unic jurindex (NUJ).   Acesta, similar altor baze de date[xiv],  va permite identificarea cu ușurință a oricărei hotărâri și va facilita preluarea în vederea citării standardizate, fiind astfel un instrument util pentru teoreticieni și practicieni, în vederea documentării diferitelor lucrări cu caracter juridic.

Lista completă a livrabilelor în proiectul Jurindex privește următoarele:

  • Soluție software pentru anonimizarea automatizată a hotărârilor judecătorești preluate din ECRIS pentru curțile de apel precum și pentru restul instanțelor din România;
  • Noul web-site www.jurisprudenta.org – soluție integrată hardware și software,  portalul național al jurisprudenței instanțelor, extins pentru cautarea și accesul public la hotărârile judecătorești
  • Noul cadru normativ și organizatoric necesar publicării și accesării hotărârilor judecătorești pe web-site-ul www.jurisprudenta.org
  • Ghidul instanțelor pentru editarea și prelucrarea hotărârilor în vederea publicării lor electronice
  • Manual de utilizare/administrare a aplicației anonimizatoare
  • Manual de utilizare a web-site-ului www.jurisprudenta.org
  • Produse de informare (tip broșură, pliante, clip flash)
  • Servicii de dezvoltare, configurare,  implementare și control al calității pentru soluția software de anonimizare automatizată a hotărârilor judecătorești preluate din ECRIS
  • Servicii de dezvoltare, configurare şi implementare a soluției software (webdesign, search engine) pentru web-site-ul www.jurisprudenta.org
  • Servicii de instruire pentru exploatarea sistemului național de preluare și publicare a hotărârilor judecătorești

Premisele arhitecturii Jurindex

Punerea în practică a principiului accesului liber al publicului la hotărârile judecătorești, astfel cum urmează să se facă la nivel național prin serviciul Jurindex, urmarește o serie de premise, care circumscriu cerințele și limitele dreptului publicului la informare.

Dreptul publicului la transparența instanțelor este o regulă constituțională fundamentală în România.

Potrivit art. 127 din Constituția României toate ședințele de judecată sunt publice, afara de cazurile anume prevazute de lege. Publicitatea garantează existența unui proces echitabil, se constituie într-o modalitate de responsabilizare a sistemului judiciar și în același timp oferă publicului și societății posibilitatea de a exercita un control asupra acestuia. Transparenţa procedurilor judiciare este un principiu fundamental constituţional menit să asigure încrederea publicului în integritatea sistemului judiciar, sa responsabilizeze sistemul judiciar și să ofere o mai bună înţelegere asupra activității curente de administrare a justiţiei. Principiul publicității ședințelor de judecată garantează nu numai faptul că publicul are dreptul de a participa liber la o procedură în sala de judecată, dar și că toate informațiile în legatură cu o astfel de procedură, în măsura în care nu există o excepție de confidențialitate anume prevazută de lege sau regulamente, trebuie să rămână deschise accesului și controlului publicului.

O consecință directă, asumată de Jurindex, o reprezintă pe de o parte limitarea situațiilor în care o hotărâre judecătorească nu va fi publicată, iar pe de alta parte limitarea intervențiilor în hotărâri strict asupra acelor elemente absolut necesare.

Obligația de transparență aparține instanțelor inseși.

Responsabilitatea asigurării transparenței actului de justiție aparține direct instanțelor de judecată, hotărârile judecătorești fiind documente publice produse, stocate și diseminate în exercitarea atribuțiilor lor de autoritate publică. Instanțele de judecată trebuie să aibă în permanență control, drept de supraveghere și protecție asupra hotărârilor produse și a bazelor de date în care acestea sunt stocate. Ministerul Justiției și Libertăților Cetațenești, ca autoritate executivă cu atribuții în ce privește asigurarea infrastructurii hardware și sofwtare a sistemului judiciar, nu poate avea responsabilități în ce privește modul de gestionare a acestor documente. Hotărârile judecătorești stocate în evidențele scriptice sau informatice ale instanțelor nu pot fi în mod legitim manipulate de o autoritate din afara puterii judecătorești, simplul fapt al accesului la ele, în forma lor originală, ridicând mari întrebări în ce privește violarea dreptului la viață privată a cetățenilor, iar în unele cazuri[xv] chiar a caracterului confidențial a unor documente.

Având în vedere că această obligație revine direct instanțelor, acestea trebuie să ia toate acele măsuri de natură să faciliteze în cele din urma accesul publicului în siguranță la hotărârile judecătorești, inclusiv cele privind standardizarea editării hotărârilor judecătorești și a folosirii datelor cu caracter personal în cuprinsul acestora.

Dreptul cetățeanului la protecția vietii intime, familiale și private este o valoare fundamentală (art 26 Constituție).

La nivel internaţional, acest drept este reglementat prin instrumente juridice universale, ca Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice sau prin instrumente juridice regionale, cum sunt Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. Constituţia României reglementează acest drept ca o latură a respectării şi ocrotirii personalităţii omului, proclamată de art. 1 ca valoare supremă. Dreptul la viaţă intimă, familială şi privată presupune, printre altele, dreptul persoanei de a nu i se dezvălui, fără consimţământul său, numele adevărat, adresa, vârsta, situaţia familială, modul de folosire a timpului liber, obiceiurile etc.

Obligația la transparență a instanțelor, consecventă principiului constituțional al publicității procedurilor judiciare, nu înlatură obligația de a se avea în vedere protejarea drepturilor la viață privată, intimă și de securitate a persoanelor.

Avantajele accesului liber la hotărâri în contextul utilizarii noilor tehnologii informaționale sunt evidente, însă în același timp prezintă unele riscuri în ce privește violarea dreptului la confidențialitate și folosirea necorespunzatoare a unor informații obținute ca urmare a unor infracțiuni informatice sau utilizare abuzivă. Amenițările posibile ca urmare a accesului la informații prin utilizarea noilor tehnologii pot fi de pildă data mining, furtul de identitate, hărțuirea, publicitatea negativă excesivă ori discriminarea. Mai mult, în măsura în care înregistrările puse la dispoziție de instanțe sunt accesate şi utilizate pentru scopuri necorespunzătoare sau într-un mod ilicit, atunci chiar  încrederea publică în administrarea justiţiei ar putea fi afectată.

Metodele de protecție împotriva  a astfel de atacuri și comportamente sunt furnizate de asemenea de noile tehnologii. O alta metodă eficientă ar fi de exemplu instituirea unor reguli potrivit cu care în fata instanței sunt aduse doar acele date cu caracter personal strict necesare.

În orice caz, existența unor astfel de riscuri nu poate afecta însuși dreptul publicului de acces liber la documentele publice produse de instanțe ci trebuiesc minimizate și avute în vedere la construirea arhitecturilor rețelelor de acces public.

Jurindex respectă această premisă prin îndepărtarea din hotărâri a tuturor informațiilor ce pot duce la identificarea unei persoane. De exemplu, pe lângă eliminarea datelor cu caracter personal propriu-zise, hotărârile încărcate pe serverul public nu vor putea fi identificate nici prin numarul de dosar, element ce este eliminat din hotărâre, fiind evident că păstrarea acestuia ar duce la identificarea cu ușurință a persoanelor la care se referă. Acest standard de protejare a datelor cu caracter personal și a posibilității identificării unei persoane la care se referă o hotarare nu poate acoperi situațiile în care, beneficiind de prevederile permisive referitoare la accesul liber la evidențele instanței, unele persoane ar reuși totuși, în urma unor documentări speciale, să facă în mod indirect aceste identificări.

Dreptul publicului la transparența instanțelor depășeste în general dreptul la viață intimă, familială și privată.

Interesele înfăptuirii justiției constituie piatra de temelie a statului de drept. În mod direct sau indirect realizarea justiției aduce în mod legitim atingere dreptului la viață privată, permițând publicului să afle elemente ce constituie acest drept al persoanei, independent de acordul ei. Ședințele de judecată sunt de regulă deschise publicului larg, orice persoană interesată putând asista la dezbaterile purtate în fața judecătorului, indiferent de gradul lor de intimitate. De asemenea, săvârșirea unor fapte prevazute de legea penală atrage o reacție publică a organelor judiciare, culminând cu desfășurarea întregii cercetări judecătorești în ședințe la care are acces orice persoană. Informațiile despre persoanele care formulează ori impotriva cărora se formulează acțiuni în instanță sunt deja accesibile publicului larg pe internet și pot fi de asemenea aflate cu ușurință din registrele instanței, care sunt publice.

Publicitatea ședințelor de judecată include atât dreptul publicului de a fi prezent în sala de judecată cât și dreptul de a afla informațiile în legatură cu cauzele instanței de la distanță. În mod corespunzător, caracterul public al oricărei hotărâri judecătorești presupune dreptul oricărei persoane de a le accesa și de la distanță.

Conținutul notiunii de „ședință publică” a evoluat odată cu dezvoltarea tehnologiei. „Publicul” reprezintă un concept elastic, care în condițiile tehnice actuale nu mai este limitat de spațiul fizic în care are loc ședința de judecată.

Dreptul de acces al publicului la hotărârile judecătorești ale instanțelor înseamnă atât dreptul de a o vizualiza, cat și de a obține o copie după aceasta.

Hotărârile judecătorești pronunțate de instanțele de judecată sunt documente prin excelență de interes public. Ele sunt rezultatul realizării activității de autoritate publică cu care sunt investite instanțele. În mod curent, hotărârile judecătorești se comunică parților, sunt accesibile avocaților sau reprezentanților mass media. Ele circulă într-un mod mai pronunțat ori mai puțin pronunțat public, fiind folosite fie pentru obținerea unor drepturi în fața altor autorități, fie pentru a face dovada unor anumite pretenții, fie drept model de practică judiciară, ori în scop documentar sau științific. Circulația hotărârilor judecătorești odată pronunțate de instanțe nu poate fi ingradită nici prin voința persoanelor la care se referă și cu atât mai puțin a instanței înseși. Dreptul cetățeanului de a cunoaște hotărârile judecătorești include dreptul de a obține copii dupa acestea, fie pe suport fizic fie în format electronic, astfel încât acest drept sa fie efectiv și adaptat intereselor particulare ale persoanei.

Hotărârile judecătorești depozitate în Jurindex vor aparea sub forma unor documente text, putând fi copiate, multiplicate sau listate.


[i] A se vedea declarația de presă din 12 februarie 2009 a d-lui ministru Cătalin Predoiu

[ii] Principiul a fost definit în lucrarea A. Neacșu, Accesul liber la hotărârile judecătorești. Evoluții și involuții în impunerea unui principiu., 17.12.2008 (http://www.juridice.ro/note-studii-opinii/38063.html)

[iii] www.scj.ro/jurisprudenta.aspx

[iv] Conform art. 59 din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, din 21.09.2004, republicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 1076 din 30/11/2005 .

[v] http://www.scj.ro/dosare.asp?

[vi] Potrivit datelor statistice publicate pe pagina de internet a ICCJ, secțiunea Statistici

[vii] http://portal.just.ro/

[viii] Prin Hotărârea nr. 1315 din 28.11.2008 art 26/5 din Regulamentul de ordine interioară a instanțelor judecătorești a fost modificat

[ix] Accesibile pe pagina de internet a CSM, www.csm1909.ro

[x] LegisPlus scos de CTCE Piatra Neamț; produsul Indaco Lege4 Professional are peste 17.000 de hotărâri judecătorești

[xi] Acesta poate fi descărcat de pe pagina web de prezentare a proiectului Jurindex, www.jurindex.ro, secțiunea Documente

[xii] Hotărârea CSM nr. 307 din 26 februarie 2009

[xiii] Prin Hotărârea nr. 308 din 5 martie 2009

[xiv] De exemplu numarul CELEX pentru actele comunitare (EUR-LEX)

[xv] De exemplu în situația autorizărilor de interceptare ori de percheziție.


Fatal error: Uncaught Exception: 12: REST API is deprecated for versions v2.1 and higher (12) thrown in /home/jurindbd/public_html/wp-content/plugins/seo-facebook-comments/facebook/base_facebook.php on line 1273