Noua salarizare-cadru in sectorul public. Partea I: Intre pirateria Guvernului si haducia sindicatelor

By | august 30, 2010

Partea I: Intre pirateria Guvernului si haducia sindicatelor

Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale a pus la 24 august 2010 in dezbatere publica proiectul noii legi cadru privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice, precum si proiectului de lege privind aplicarea acesteia in anul 2011. Potrivit calendarului anuntat, observatiile si propunerile sunt asteptate pana la 3 septembrie 2010, dupa care, probabil in urma unor ultime negocieri cu sindicatele, Guvernul va adopta forma finala a proiectelor si le va trimite Parlamentului pentru a fi dezbatute si aprobate la debutul sesiunii parlamentare ordinare din septembrie.

Forma actuala a proiectelor este rezultatul unui compromis al dialogului social, altfel spus al cedarilor reciproce si  al intereselor conjugate ale Guvernului si confederatiilor sindicale. Diferenta semnificativa fata de momentul similar din anul 2009 este ca negocierile Guvern-sindicat s-au derulat mult mai rapid si aparent neconflictual. Marile critici, opozitiile fundamentale, imbufnarea sindicala si amenintarile, elemente nelipsite din instrumentarul de negociere al confederatiilor sindicale,  lipsesc. Aceasta poate insemna fie ca centralele sindicale sunt resemnate, fie ca s-a ajuns la un echilibru intre solicitarile sindicale, in numele angajatilor pe care ii reprezinta, si ceea ce ofera Guvernul. Mizez mai degraba pe a doua varianta.

Proiectul legii-cadru de salarizare este construit simultan pe un act de piraterie al Guvernului si in acelasi timp pe unul de haiducie al sindicatelor.

“Nationalizarea” salariilor
Cel mai important efect al legii-cadru de salarizare este reducerea definitiva a salariilor din domeniul bugetar cu 25%.

O masura luata cu caracter declarat temporar si exceptional se vrea permanentizata si inghetata pentru totdeauna. Potrivit art 2 si 3 din proiectul legii de aplicare in 2011 a legii-cadru de salarizare, intrarea in vigoare a acestei legi inseamna reincadrarea personalului bugetar la nivelul salariului, soldei sau indemnizati functiei de baza avute la 31 decembrie 2010. Pentru a nu exista nici un dubiu, aceste salarii sunt definite ca fiind cele avute în luna iunie 2010, diminuate cu 25%, potrivit Legii nr. 118/2010 privind unele masuri necesare in vederea restabilirii echilibrului bugetar. Deci, principiul fundamental al legii este ca de la 1 ianuarie 2011 intreg personalul din sectorul bugetar va fi reincadrat definitiv pe un nivel de salarizare de baza rezultat din operarea reducerii salariului avut la 1 iunie 2010 cu 25%.

Salariatii sectorului public sunt deposedati manu militari definitiv de 25% din drepturile lor salariale, dobandite prin efectul legislatiei in vigoare si constatate juridic prin acte normative sau de dreptul muncii. Drepturi castigate anterior sunt desfiintate unilateral, prin hotararea in forta a angajatorului, Guvernul si statul roman.

Piraterie fara voie de la Curtea Constitutionala
Decizia reprezinta o violenta fata de Constitutia Romaniei si de interpretarea oficiala a acesteia, asa cum a facut-o Curtea Constitutionala. Prin decizia nr. 872 din 25 iunie 2010, Curtea Constitutionala a considerat ca este constitutionala masura reducerii salariilor cu 25%, insa doar conditionat.

Dreptul la munca este un drept complex care include si dreptul la salariu. Salariul este o componenta esentiala a dreptului la munca si reprezinta contraprestatia angajatorului in raport cu munca prestata de către angajat in baza unor raporturi de muncă. Efectele raporturilor de munca stabilite intre angajat si angajator se concretizeaza in obligatii reciproce, iar una dintre obligațiile esentiale ale angajatorului este plata salariului angajatului pentru munca prestata.

Intrucat dreptul la salariu este corolarul unui drept constitutional, si anume dreptul la munca, orice diminuare a sa reprezinta o veritabilă restrangere a exercitiului dreptului la munca. O atare masura se poate realiza, intr-un stat de drept,  numai in conditiile strict si limitativ prevazute de art.53 din Constitutia Romaniei.

Curtea Constitutionala a examinat continutul concret al acestor conditii stabilind, cu efect obligatoriu pentru toate autoritatile publice, inclusiv – sau mai ales – pentru legiutor, ca reducerea de 25% operata in cursul anului 2010 este si ramane constitutionala doar cat timp:

  • se mentine existenta unei amenintari la adresa stabilitatii economice a tarii, deci, implicit, la adresa securitatii nationale, ca urmare a crizei economice mondiale si nationale.
  • masura se aplica in mod nediscriminatoriu, in sensul ca reducerea de 25% se aplica tuturor categoriilor de personal bugetar in acelasi cuantum si mod.
  • masura reducerii cu 25% are o durata limitata in timp si anume pana la data de 31 decembrie 2010.

In acest punct al analizei ne intereseaza doar imperativul caracterului temporar al reducerii drepturilor salariale castigate cu 25%. Curtea Constitutionala, presupunand buna-credinta a Guvernului ca initiator al legii privind restabilirea echilibrului bugetar, stabileste termenul final al reducerilor salariale cu 25% ca fiind 31 decembrie 2010. Din chiar lectura acestei legi, Curtea Constitutionala a explicat ca „incepand cu data de 1 ianuarie 2011 se revine la cuantumul salariilor/indemnizaţiilor si soldelor de dinainte de adoptarea acestor masuri de diminuare”. Mai mult, interpretul oficial al Constitutiei si garantul suprematiei ei stabileste expres ca aceasta revenire a salariilor la cuantumul dinainte de 1 iunie 2009 este o obligatie de rezultat pe care si-o impune legiutorul, nu de mijloace, intrucat in caz contrar, s-ar ajunge la incalcarea caracterului temporar al restrangerii exercitiului drepturilor.

Supravietuirea reducerilor cu 25% dupa data de 1 ianuarie 2011 ar arunca aceasta masura in afara Constitutiei.

Guvernul, ca initiator al actualului proiect al legii-cadru de salarizare unitara in sectorul bugetar, a proiectat o masura de deposedare violenta, impotriva Constitutiei si a legilor, a intreg personalului salarizat din fonduri publice de o parte din drepturile lor castigate. Acesta este comportamentul pirateresc, prima componenta a echilibrului de pozitie aparent realizat intre Guvern si confederatiile sindicate.

De la fiecare dupa posibilitati, sindicatelor dupa nevoi
Nu cunosc in ce masura confederatiile sindicale prezente la negocierile asupra noii legii-cadru privind salarizarea in sectorul bugetar au explicat integral membrilor lor de sindicat consecintele concrete ale legii puse acum in dezbatere publica. Daca da, inseamna ca membrii de sindicat din sectorul bugetar au inteles de la reprezentantii lor ca de la 1 ianuarie 2011 li se baga mana lunga a Guvernului in buzunar si li se ia definitiv 25% din drepturile lor salariale.

Ce este usor  de inteles este ca Guvernul a permis confederatiilor redistribuirea potrivit intereselor lor a economiilor salariale rezultate din deposedarea personalului bugetar de 25% din cuantumul salariului lor.  Acesta este rolul celebrelor majorari salariale partiale din deficitul de 25%, a recuperarilor salariale cu viteze diferite, intr-un alt limbaj.

Asa cum se stie, Guvernul s-a angajat în acordul stand-by cu FMI ca pentru 2011 numarul maxim de salariati in sectorul bugetar sa fie de 1.290.000, iar cheltuielile salariale estimate pentru anul viitor sa ramana la acelasi nivel ca in 2010, respectiv 39 miliarde de lei. Nimeni insa nu controleaza cum Guvernul dispune de aceasta anvelopa bugetara. Urmare a restructurarilor si disponibilizarilor masive din cursul anului, Guvernul a realizat o economie bugetara peste necesarul suportarii drepturilor salariale publice reduse cu 25%. Potrivit propriilor angajamente legislative, a celor publice si a cerintelor exprese al Curtii Constituționale, decizia fireasca ar fi fost revenirea treptata, in mod egal si proportional a tuturor salariilor ciuntite in cursul anului 2009. Guvernul a esuat insa in masurile de restructurare bugetara anuntate prin Legea nr. 118/2010, care nu au dus la realizarea unei economii de exact 25%, astfel incat sa se permita, in interiorul conditiilor incheiate cu FMI, revenirea generala la salariile de la 1 iunie 2010. Din punct de vedere economic esecul masurilor la care Guvernul s-a obligat ar fi sustinut recuperarea doar a unui procent limitat din pierderile salariale ale personalului bugetar. Avand in vedere lipsa de transparenta in raportarea statisticilor bugetare reale, inclusiv a numarului de disponibilizari si de reducere a posturilor finantate, este greu de stabilit care este anvelopa salariala pe care Guvernul o poate redistribui fara a se aduce atingere tintelor bugetare convenite cu FMI-ul. Aceasta trebuie sa fie insa suficient de consistenta de vreme ce a putut fi folosita pentru a imbuna pozitia traditionala a confederatiilor sindicale fata de legea unica de salarizare.

Cand doar sase-s norocoase
Drept urmare, economia realizata de Guvern din reducerile de personal si de salarii va fi impartita doar anumitor categorii profesionale. Rolul nesfarsitelor simulari si modificari de pozitii in grilele de salarizare este tocmai acela de a stabili categoriile profesionale, iar in randul lor clasele de functii, favorizate si beneficiari ai pirateriei Guvernului si haiduciei confederatiilor sindicale. Pentru a incerca sa ascunda neconstitutionalitatea evidenta a acestor masuri, Guvernul se ascunde in exceptii. Daca regula legii-cadru de salarizare este ajustarea definitiva a salariilor cu 25% pentru personalul bugetar, exista si categorii si functii privilegiate carora, prin aplicarea unor transe de corectie de pana la 20% le va fi distribuita mai multa masa salariala din economiile salariale realizate din taierea tuturor salariilor si din reducerile de personal.

Doar Guvernul si probabil confederatiile sindicale cunosc cu adevarat  cate persoane din sectorul public vor beneficia de aceasta redistribuire si vor incerca satisfactia recuperarii unei parti din taierile de 25% din 2010. Pretul insa pe care trebuie sa-l plateasca toate persoanele angajate in sectorul public, inclusiv cele care par a fi castigatorii „promotiei” nationale de redistribuire a sumelor retinute din salarii, este mare si nu ar trebui promis Guvernului de altcineva decat de acestea insele. Angajatii sectorului public pierd pentru totdeauna un sfert din salariul lor nominal, iar cei ce vor primi in plus ceva de la Guvern o fac nu in contul dreptului pe care l-au avut inainte si dupa 1 iunie 2010, ci ca plata partiala pentru a fi linistiti. In cartile de munca drepturile salariale nu vor mai reveni de drept niciodata, dupa aceasta lege, la nivelul anterior taierilor „pe o durata temporara”.

Evident ca si aceasta masura este contrara celor constate de Curtea Constitutionala. Reducerea salariilor cu 25% a putut fi considerata constitutionala, in limitele art. 53 din Constitutie, printre altele si fiindca s-a aplicat in mod nediscriminatoriu: reducerea s-a aplicat tuturor categoriilor de personal bugetar in acelasi cuantum si mod. Principiul simetriei cere ca si incetarea, fie si partiala, a acestei masuri exceptionale sa se faca la fel: in acelasi cuantum si mod.

Bugetarii: o clasa sociala tolerata
Dincolo de criticile constituționale si legale, ceea ce sperie in acest proiect de lege este ideologia ei explicit egalitarista, care accepta „nationalizarea”(salariilor) ca mod de ajustare a inegalitatilor sociale, folosirea vointei pure impotriva starii de legalitate ca mod de guvernare si stabileste dreptul arbitrar al statului de a modifica unilateral oricand si oricum raporturile juridice pe care le stabileste cu cetatenii. Ca efect al acestei legi, personalul din sectorul public decade din starea de legalitate, in care drepturile si obligatiile ii sunt riguros reglementate, pana la statutul de tolerat, in care toate drepturile si obligatiile lui devin revizuibile discretionar la simpla vointa a Statului.

Nota autorului: in partea a II-a a acestui material vom aborda situatia sistemului judiciar in contextul proiectului legii-cadru de salarizare unitara a personalului platit din fonduri publice.


Fatal error: Uncaught Exception: 12: REST API is deprecated for versions v2.1 and higher (12) thrown in /home/jurindbd/public_html/wp-content/plugins/seo-facebook-comments/facebook/base_facebook.php on line 1273