Răspuns confratern scrisorii închise a domnului avocat Corneliu Liviu Popescu

By | octombrie 17, 2014

Primesc pe cale ocolită, într-o logică de tip unde dai și unde crapă, o replică întârziată la articolul meu referitor la acoperiții serviciilor secrete din justiție. Un cunoscut avocat, iar pentru mine personal un și mai cunoscut profesor, îmi dă un fel de leapșa, după care când s-o întorc iocandi causa fuge și se ascunde prin vecini. Pai așa, Maestre, se duce tot farmecul jocului!

Mai exact, d-ul avocat Corneliu Liviu Popescu adresează UNBR o solicitare de interpretare a dispozițiilor legale în vigoare în sensul că avocații nu pot fi agenți acoperiți ai serviciilor secrete, dar și de promovare a unor propuneri de modificare legislativă în acest sens. D-ul Corneliu Liviu Popescu ține să explice în sesizarea pe care o face publică faptul că demersul său este determinat de faptul că a fost “stupefiat” dar și „revoltat” de faptul că un confrate (subsemnatul) “face o afirmație complet neargumentată, prin care în opinia mea aduce prejudicii imense profesiei și corpului profesional și subminează grav încrederea de care avocatul trebuie să se bucure în ochii justițiabililor și ai celorlalți clienți“. Confratele (subsemnatul, repet) a făcut următoarea afirmație, pierdută de altfel într-o analiză care urmărea cu totul altceva: potrivit legilor în vigoare nu este interzis ca serviciile de informații să aibă agenți acoperiți în avocatură.

D-ul avocat, fiind probabil o persoană mult prea serioasă, nu-mi adresează această critică pe blog, pe care văd că l-a citit, nici în particular pentru a-mi cere, confratern dar ferm, să-mi revizuiesc afirmațiile pentru a nu submina profesia din care fac parte, nici măcar în mod direct într-o scrisoare deschisă să zicem. Nu, dumnealui, găsește de cuviință să facă o sesizare la adresa organelor de conducere ale profesiei în care să strecoare mici bârfe și despre susținerile confraternului autor (subsemnatul, repet).

Am dificultăți enorme în a răspunde și le împărtășesc cu cititorii mei.

Mai întâi, pe ce canal s-o fac?

Primul impuls a fost să trimit un punct de vedere în scris pe adresa președintelui UNBR. Ar fi totuși nepoliticos să mă bag așa tam-nesam în seamă. Apoi am zis că trebuie să răspund în același loc în care s-a devoalat sesizarea, pe site-ul de știri din domeniul judiciar luju.ro. Tot nepoliticos ar fi, confratele autor (subsemnatul) e pomenit acolo în trecere. N-am primit nici o scrisoare deschisă pe adresa redacției, eventual doar una foarte închisă. Așa încât voi face ceea ce este natural să fac, eu nefiind la fel de serios ca d-ul avocat, și anume voi răspunde în același loc unde am publicat materialul incendiar în opinia d-lui Corneliu Liviu Popescu.

În al doilea rând, la ce să răspund? Afirmația găsită vinovată este aceea că în momentul de față nu este interzis expres prin legislația României ca un avocat să fie și agent acoperit al unei serviciu de informații. Afirmație simplă, neutră, rece, pozitivistă, așa cum șade bine unui jurist. Singurele domenii în care în mod explicit se interzice serviciilor să recruteze personal sunt cele din magistratură și politică. N-o spun eu, o spune legea. Doar magistrații și politicienii aceștia sunt obligați să dea, anual sau la depunerea candidaturii, declarații pe propria răspundere cu privire la inexistența calității de lucrător acoperit. Avocații nu dau o astfel de declarație, iar Consiliul Suprem de Apărare a Țării nu-i verifică sub acest aspect.

În al treilea rând, ce argumente să aduc când cele mai bune argumente sunt aduse chiar de d-ul avocat Corneliu Liviu Popescu? Păi, domnule confrate, dacă lucrurile ar fi altfel, iar interdicția ar fi prevăzută în lege, de ce mai e nevoie să cereți UNBR sa interpreteze actele normative în sensul că există această interdicție? De ce mai solicitați modificarea Legii nr. 51/1995 dar și a Statutului profesiei de avocat tocmai pentru a consacra această interdicție? Ipocrizia este antecamera relei credințe. Iar cu aceasta din urma nu poți dialoga. 

Am să mai fac câteva precizări totuși.

Mai întâi, înainte de a-mi fi confrate, d-ul Corneliu Liviu Popescu mi-a fost un profesor pe care îl respect și-l voi respecta foarte mult. Există prea mult exces de zel în ce privește persoana mea din partea sa, însă sunt sigur că într-o zi o vom lămuri. Cred mult însă în buna sa credință în general.

În al doilea rând, sunt ferm de părere că lucrătorii acoperiți ai serviciilor secrete nu au ce căuta în rândurile avocaților. Cred la fel că nu au ce căuta printre jurnaliști. Însă una e una, alta e alta. Legea actuală le permite, legea viitoare încă nu există. Încă.

În al treilea rând, pe blogul meu scriu ceea ce vreau, în stilistica pe care mi-o aleg și pentru cititorii pe care mi-i doresc eu. Demonstrația de judiciarism doct o voi face acolo unde vreau eu, astfel încât d-ul avocat Corneliu Liviu Popescu, ca orice alt cititor, citind materiale de pe acest blog trebuie să accepte această convenție.

În sfârșit, mă ofer și eu umăr la umăr cu d-ul avocat Corneliu Liviu Popescu să ajut la redactarea textelor normative care să interzică pe viitor infiltrarea acoperiților în avocatură. Îl rog pe d-ul președinte Gheorghe Florea să ia act de oferta mea de voluntariat. Îl pot  asigura că am experiență, participând activ la interzicerea infiltrărilor în magistratură prin redactarea textelor normative din 2005.

A, semnează, pentru că cineva trebuia s-o facă, un Confrate – fost judecător, fost președinte de instanta și fost membru al Consiliului Superior al Magistraturii. D-le CLP, mă recunosc cu mândrie în această triadă.


Fatal error: Uncaught Exception: 12: REST API is deprecated for versions v2.1 and higher (12) thrown in /home/jurindbd/public_html/wp-content/plugins/seo-facebook-comments/facebook/base_facebook.php on line 1273