Regionalizarea justiției pe criterii etnice

By | septembrie 13, 2014

tinutul-secuiescÎn urmă cu ceva ani, urmare a unei înfrățiri la modă în acea perioada, am condus o delegație a Tribunalului Vrancea într-o vizită în Olanda, la o importantă curte de apel. Poate cel mai important șoc cultural pe care l-am avut a fost atunci când președintele curții de apel încerca să-mi explice dificultatea majoră în care se afla întrucât nu găsea repede pentru instanța pe care o conducea un musulman față de care să înceapă formalitățile pentru angajarea ca judecător. Pentru că nedumerirea mea probabil îmi schimonosea fața, venerabilul președinte mi-a explicat cu răbdare principiul reprezentării raselor, religiilor și persoanelor cu dizabilități în cadrul sistemului judiciar olandez. Structura socială și etnică a populației deservită de instanțele din importanta regiune a Brabantului în care mă aflam, trebuia reflectată cât mai fidel în structura personalului, inclusiv a judecătorilor. Acest lucru se respecta cu strictețe deși, la insistențele mele de acum foarte nepoliticoase, mi-a confirmat că nu exista o regula scrisă. Rămăsesem oricum marcat de situația colegilor judecători aflați în situație de infirmitate fizică pe care îi întâlneam mult prea des pentru a fi o întâmplare în circuitul pregătit de gazde. Președintele, un onorabil reprezentant al unei vechi familii nobiliare olandeze, îmi explica acum că numărul musulmanilor crescuse brusc și peste așteptări, astfel încât fusese prins pe picior greșit în planificările sale privind personalul. Trebuia să găsească repede o modalitate în care să recruteze un judecător de calitate dar de religie musulmană, pentru a restabili echilibrul.

Am plecat bulversat din Olanda însă vindecat definitiv de complexele de inferioritate pentru sistemul juridic românesc.

Însă această introducere e doar un pretext contextual pentru a fi înțeles mai bine atunci când spun că discutarea proiectului UDMR de regionalizare (și) a sistemului judiciar trebuie să se facă calm, fără ipocrizie, fără referiri la false modele, acceptând rațiunea argumentelor și reprimând emoțiile.

Consiliul Superior al Magistraturii a ales metoda pe care aș numi-o a aluziei fine: a dat citate din Constituția României. A ales să dea un bobârnac delicat inițiatorilor, spunând plat că lansarea, prin orice mijloc de comunicare în masă, de către vectori de imagine – indiferent dacă sunt analişti, jurnalişti, politicieni – în spaţiul public, a unor teme ce exced cadrului constituţional în materia înfăptuirii justiţiei în România, reprezintă un potenţial de afectare a independenţei şi prestigiului acesteia şi o agresiune la principiile statului de drept. De aici, probabil, ar trebui să înțelegem că se opune regionalizării justiției și reprezentării obligatorii a minorităților naționale în structura de personal a sistemului judiciar. Probabil.

O dezbatere tehnică, obiectivă, calmă nu există în spațiul public de limbă română, vectorii de imagine la care face referire Consiliul Superior al Magistraturii formând doar un cor polifonic de zeflemire a proiectului și de respingere violentă a însăși discuției.

Însă care sunt prevederile propuse pentru regionalizarea pe criterii etnice a justiției? Haideți să le inventariem din proiectul de 98 de articole al UDMR, pe care îl atașez.

Instanțele organizate în Ținutul Secuiesc. Curțile de apel Brașov și Târgu Mureș fuzionează, urmând să funcționeze o singura curte de apel, în municipiul Târgu Mureș. Restructurarea curții de apel Brașov este prevăzută întrucât în prezent județul Covasna îi este alocat acestei instanțe.targu mures

Structura etnică a judecătorilor. Două treimi din numărul judecătorilor de la Curtea de apel Târgu Mureş (acum sunt 29 de judecători, 20 dintre ei urmând să fie de etnie maghiară) respectiv de la tribunalele judeţelor Covasna, Harghita şi Mureş şi a judecătoriilor Sfântu Gheorghe, Târgu Secuiesc, Miercurea Ciuc, Odorheiu Secuiesc, Gheorgheni, Târgu Mureş, Sângerorgiu de Pădure trebuie să aparţină comunităţii maghiare iar o treime comunităţii româneşti. După cum se observă, proiectul nu are în vedere și procurorii, respectiv unitățile de parchet, ci doar instanțele, deși referirile sunt la magistrați. Se prevede că ponderea etnică ar trebui să fie asigurată treptat, pe măsura vacantării naturale a posturilor de judecător. Președinții acestor instanțe ar urma să fie numiți direct de către Președintele României, la propunerea CSM.

Reprezentarea obligatorie a regiunii Ținutului Secuiesc în Consiliul Superior al Magistraturii. În mod obligatoriu, un judecător ales dintre judecătorii aparţinători comunităţii maghiare din regiunea Ţinutul Secuiesc va face parte din Consiliul Superior al Magistraturii şi va participa la judecarea tuturor cauzelor care privesc această regiune. Observația cu privire la absența referirii la procurori rămâne, cu ataât mai mult cu cât CSM este o structură mixtă, în care sunt reprezentanți la nivel național atât judecătorii cât și procurorii.

Atribuțiile Președintelui regiunii asupra  organizării medierii. Se prevede pentru Președintele regiunii, desigur fără să se cunoască modul de organizare liberală a profesiei de mediator în România, atribuția de destituire și revocare pentru mediatorii din regiune.

Bilingvismul actelor normative ale regiunii. Actele normative regionale şi judeţene sunt publicate în buletinul oficial al regiunii, o variantă locală a Monitorului oficial al României, în limba română şi în limba maghiară.

Dreptul de opțiune lingvistică în fața instanțelor. În raporturilor lor cu instanțele persoanele au dreptul să folosească oricare din cele două limbi oficiale, româna sau maghiara, după alegerea lor. Acest drept obligă instanțele să comunice cu cetăţenii direct în limba pe care o aleg aceştia, fără interpret.

Acestea sunt prevederile cele mai importante ale proiectului care vizează sistemul judiciar.

Mai întâi, pot fi făcute multe observații critice, proiectul cuprinzând multe naivități și având cu siguranță un mai pronunțat caracter revendicativ și politic decât tehnic. Tocmai întrucât aceste critici pot fi făcute prea ușor, nu am să le fac. Propunerile există, aparțin un partid politic important aflat la putere și nu pot fi doar ignorate și disprețuite. Dacă în “idealul” sistem judiciar din Olanda, care ne este oferit permanent, uneori nu fără motiv, drept exemplu, se aplică pe scară largă reprezentarea minorităților de tot felul în rândul personalului din instanțe, înseamnă că aceste solicitări sunt aparent legitime și aparțin valorilor europene, chiar dacă spuse numai la mese festive și ore târzii. Oricât de șocant ar fi pentru sistemul meu de valori logica de tipul numerus clausus, ea funcționează bine merci în societăți pe care ni le dorim model.  Așa încât, mai devreme sau mai târziu, vom purta și noi serios aceste discuții.

În al doilea rând, contrar, unei păreri grăbite, propunerile nu pot afecta prin ele însele independența justiției. Judecătorii pot fi, teoretic vorbind, la fel de independenți indiferent dacă gândesc în română sau în maghiară. În discuție pot fi alte principii, de exemplu limitarea accesului populației românești la justiție, dar nu independența justiției.

În al treilea rând, limba maghiară nu poate fi folosită drept limbă oficială în fața instanțelor judecătorești nici măcar prin revizuirea Constituției. Potrivit art. 152 din aceasta, dispozițiile privind limba oficială nu pot forma obiectul revizuirii. Doar modificarea chiar a textului constituțional care reglementează limitele revizuirii Constituției va putea permite consacrarea multilingvismului la nivel oficial in România. De asemenea, potrivit art. 128 din Constituție procedurile în fața instanței se poartă în limba română, cetățenii aparținând minorităților putând însă să se adreseze liber în limba lor maternă. Dreptul la interpret este un drept constituțional. În realitate, în instanțele mici dar cu populație maghiară covârșitoare se vorbește și acum direct în limba maghiară, lucru care este cunoscut de toți practicienii, chiar dacă mai rar rostit. De regulă în aceste instanțe grefierul joacă rolul interpretului, însă nu pentru părți, ci pentru judecător, în situația în care nu este vorbitor nativ de limbă maghiară.

În al patrulea rând, reprezentarea etniei maghiare în cadrul profesiei de judecător este și acum prevăzută prin legile românești. Este un exemplu puțin cunoscut din deja celebra discriminare pozitivă practicată pe larg de România. Potrivit art. 30 din Legea nr. 303/2004, au prioritate la numire în circumscripţiile instanţelor unde o minoritate naţională are o pondere de cel puţin 50% din numărul locuitorilor judecătorii cunoscători ai limbii acelei minorităţi. Este vorba despre repartizarea pe posturi a judecătorilor în urma absolvirii examenului de capacitate, unde, la medii egale, prioritatea este data de limba nativă vorbită.

În sfârșit, cu siguranță o regionalizare a sistemului judiciar este inevitabilă. Nu știu dacă în cadrul acesteia se vor comasa Curțile de apel Brașov și Mureș cum propun autorii UDMR, însă cu siguranță o restructurare a hărții curților de apel va exista, pentru a se suprapune peste cea a regiunilor.

După părerea mea, acest proiect de regionalizare a justiției în Ținutul Secuiesc nu va prinde. Probabil ca știu asta și inițiatorii. Este un proiect plin de erori, naiv, rău structurat, neprofesionist. Momentul ales este de asemenea nepotrivit, orice posibilă dezbatere fiind acoperită de gălagia și pasiunea momentului electoral. Proiectul își va atinge însă scopul de a arunca pe piață soluții posibile care mai devreme sau mai târziu vor fi transformate în proiecte legislative serioase și cu șanse.


Fatal error: Uncaught Exception: 12: REST API is deprecated for versions v2.1 and higher (12) thrown in /home/jurindbd/public_html/wp-content/plugins/seo-facebook-comments/facebook/base_facebook.php on line 1273