Scandenberg intre Curtea Constitutionala si Inalta Curte de Casatie si Justitie

Luni, 29 aprilie, Curtea Constitutionala publica un comunicat sec din care ar rezulta ca insulta si calomnia au fost reincriminate in Codul penal. Comunicatul Curtii Constitutionale face referire la admiterea unei exceptii de neconstitutionalitate avand ca obiect art. 414 indice 5 alin.4 din Codul de procedura penala. Desi obiectul exceptiei de neconstitutionalitate este precis determinat si asteptarea procedurala ar fi ca neconstitutionalitatea sa vizeze textul de lege indicat, comunicatul surprinde precizandu-se ca s-a constatat ca ”dezlegarea data problemelor de drept judecate” prin Decizia Inaltei Curti de Casatie si Justitie – Sectiile Unite nr.8 din 18 octombrie 2010 este neconstitutionala, contravenind Constitutiei si Deciziei Curtii Constitutionale nr.62 din 18 ianuarie 2007.

1. Trebuie spus raspicat ca decizia Curtii Constitutionale este fara precedent, iar pentru juristi si specialisti este socanta. Curtea Constitutionala s-a comportat ca o instanta superioara Inaltei Curti de Casatie si Justitie si a anulat o hotarare a acesteia data acum 3 ani. Recursul in interesul legii este o hotarare judecatoreasca pronuntata in conditii speciale numai de Inalta Curte de Casatie si Justitie. Potrivit art. 126 alin. (3) din Constituţie ”Inalta Curte de Casatie si Justitie asigura interpretarea si aplicarea unitara a legii de catre celelalte instante judecătoresti, potrivit competentei sale.” Deciziile pronuntate in procedura recursului in interesul legii reprezinta principala modalitate prin care instanta suprema indeplineste atributia constitutionala de a asigura interpretarea si aplicarea unitara a legii pe intreg teritoriul Romaniei. De aceea, recursul in interesul legii nu este numai o institutie procedurala civila si penala, dar, mai intai, este o institutie care isi are fundamentul juridic in norma constitutionala. Dezlegarile de drept date in  procedura recursului in interesul legii sunt obligatorii pentru toate instantele si produc efecte doar pentru viitor.

2. Ar rezulta in mod neindoielnic ca instanta de jurisdictie constitutionala a desfiintat o hotarare judecatoreasca pronuntata de ICCJ in conformitate cu prevederile art 126 alin (3) din Constitutie, anulandu-i practic acesteia misiunea constitutionala de a asigura interpretarea unitara a legii. In acest moment, cel putin aparent, s-a creat un conflict inimaginabil intre instanta suprema a sistemului judiciar si Curtea Constitutionala, care este o autoritate politico-jurisdictionala situata in afara justitiei. Curtea Constituionala nu face parte din sistemul judiciar si nu infaptuieste justitia.

3.  Potrivit Constitutiei, legii si chiar propriei practici de pana acum, Curtea Constitutionala nu se pronunta decat asupra neconstitutionalitatii unor prevederi dintr-o lege sau dintr-o ordonanta a guvernului. Potrivit art. 146 alin 1 lit d) din Constituia Romaniei, Curtea Constitutionala “hotaraste asupra exceptiilor de neconstitutionalitate privind legile si ordonantele, ridicate in fata instantelor judecatoresti sau de arbitraj comercial“. Potrivit art. 29 din Legea nr. 47/1992, legea de organizare a Curtii Constitutionale, aceasta se poate pronunta doar “exceptiilor ridicate in fata instantelor judecatoresti sau de arbitraj comercial privind neconstitutionalitatea unei legi sau ordonante ori a unei dispozitii dintr-o lege sau dintr-o ordonanta in vigoare, care are legatura cu solutionarea cauzei“.
Deci, obiectul verificarilor Curtii Constitutionale il reprezinta intotdeauna numai legea sau ordonanta guvernului, iar niciodata o hotarare judecatoreasca.

4. Curtea Constitutionala si-a arogat dreptul de a verifica constitutionalitatea unei hotarari judecatoresti pronuntate de instanta suprema, depasindu-si in mod evident competentele recunoscute prin Constitutie. In acest fel Curtea Constitutionala s-a comportat ca o veritabila instanta extraordinara, interzise in Romania, desfiintand o hotarare judecatoreasca definitiva. Avand in vedere ca deciziile pronuntate in interesul legii sunt obligatorii pentru toate instantele judecatoresti, rezulta ca interferenta Curtii Constitutionale afecteaza intreg sistemul de justitie si pune in discutie stabilitatea tuturor raporturilor juridice solutionate definitiv de instantele judecatoresti. Asumarea in forta de catre Curtea Constituionala a unui drept inexistent de a verifica constitutionalitatea hotararilor judecatoresti reprezinta o adaugare nepermisa la Constituie si un atac la organizarea sistemului de justitie. Potrivit Constituiei justia se infaptuieste numai de Inalta Curte de Casatie si Justitie si de celelalte instante judecatoresti (art 124). Ori,Curtea Constitutionala s-a pozitionat ca o instanta superioara instantei supreme, verificandu-i si desfiintandu-i acesteia hotararile definitive.

Daca o astfel de actiune in forta vizand atributiile exclusive ale unei autoritati constitutionale ar fi implicat  legislativul sau executivul, intreaga societate ar fi descifrat foarte clar ca este vorba despre o lovitura de stat. 


Fatal error: Uncaught Exception: 12: REST API is deprecated for versions v2.1 and higher (12) thrown in /home/jurindbd/public_html/wp-content/plugins/seo-facebook-comments/facebook/base_facebook.php on line 1273