Un CSM pentru independența justiției

By | august 12, 2010
Scop final: CSM trebuie să asigure şi să garanteze independenţa instituţională a instanţelor dar şi a sa proprie, şi în egală măsură trebuie să apere independenţa personală a magistraţilor. CSM trebuie deci să deţină instrumentele, determinarea şi forţa necesare pentru a putea acţiona în cadrul statului român în vederea atingerii misiunii sale constituţionale. În acest context, CSM trebuie să îmbunătăţească relaţiile dintre puterea judecătorească şi celelalte puteri ale statului, toate aceste trei puteri să accepte reciproc o evoluţie care implică continuarea unor reforme cu obiective comune: independenţa şi responsabilitatea justiţiei ca valori care sunt in interesul naţiunii şi a statului de drept.
Situaţia actuală: CSM s-a manifestat în spaţiul public şi în special în raporturile cu puterea executivă şi cea legislativă într-un mod incoerent şi neconvingător, s-a aflat într-o defensivă continuă (efectivă sau aparentă), iar poziţiile sale publice care ar fi trebuit să fie în sprijinul sistemului judiciar au fost subminate de chiar problemele interne de integritate şi credibilitate. Relaţiile cu celelalte autorităţi publice centrale au fost deseori conflictuale, de regulă sub presiunea a însuşi sistemului judiciar, CSM nereuşind să convingă şi să impună la nivelul statului şi societăţii româneşti angajamentul pentru o justiţie puternică, consolidată şi independentă. În acest timp, clasa politică şi-a manifestat dorinţa de a controla sistemul judiciar, propunând şi promovând proiecte de modificare a legilor sau chiar a Constituţiei având ca obiect inamovibilitatea şi salarizarea magistraţilor, răspunderea materială a acestora, componenţa CSM.
Condiţionalităţi: Puterea politică a dezvoltat o aversiune faţă de justiţie, izvorâtă din necunoaşterea modului de funcţionare a justiţiei, dar şi din imposibilitatea de control a ei. Lipsa de voinţă politică pentru o reală independenţă a justiţiei, denigrarea publică a acesteia de către politicieni şi neînţelegerea locului justiţiei în democraţia constituţională sunt principalele obstacole în situarea justiţiei pe poziţii nu doar de echilibru, ci chiar de egalitate cu celelalte două puteri publice.
Adevărat, cei care iau hotărâri în domeniul structural al justiţiei sunt decidenţii politici. Dar CSM poate propune soluţii, poate da publicităţii răspunsurile primite şi poate urmări îndeaprope angajamentele asumate de ceilalţi parteneri publici. Politicienii trebuie convinşi de importanţa anumitor măsuri şi sensibilizaţi la problemele justiţiei. CSM poate asigura o coeziune a mesajelor care vin dinspre sistem, ceea ce va convinge mai uşor decidenţii.
Direcţia de acţiune I.1: Punerea în practică a Rezoluţiei privind starea financiară şi situaţia administrativă a instanţelor judecătoreşti şi parchetelor de pe lângă instanţele judecătoreşti, însuşită de CSM şi aprobată de toate adunările generale ale instanţelor şi parchetelor din România în aprilie 2009.

Mijloace de realizare:
1. recunoaşterea de către celelalte două puteri publice a justiţiei ca domeniu de importanţă strategică naţională.
Echipa noastră va propune plenului CSM adoptarea unei hotărâri care să conţină elementele esenţiale ale unei declaraţii publice privind recunoaşterea justiţiei ca domeniu de importanţă strategică naţională. Apoi se va solicita atât instituţional şi public, cât mai ales cu ocazia prezentării Raportului anual în faţa Camerelor reunite ale Parlamentului (conform art. 38 alin. 6 din Legea nr. 317/2004) ca Parlamentul să reia lucrările comisiei speciale a celor două Camere ale Parlamentului privind Pactul pentru justiţie[1], şi mai ales în raport cu ultimele recomandări ale Comisiei Europene să adopte o declaraţie prin care să recunoască puterea judecătorească ca domeniu de importanţă strategică. Dezbaterile privind aceste propuneri vor fi date publicităţii.
Termen: imediat după constituirea noului CSM şi cu ocazia primului Raport, pe anul 2010, prezentat în faţa Camerelor reunite ale Parlamentului României până la 15.02.2011;
2. susţinerea în faţa ambasadorilor din state euro-atlantice şi în cadrul discuţiilor cu reprezentanţii Comisiei Europene în cadrul mecanismului de monitorizare şi colaborare a necesităţii recunoaşterii justiţiei ca domeniu de importanţa strategică naţională şi a imperativului realizării unui acord general transpartinic în jurul justiţiei.
Termen: imediat după constituirea noului CSM, dar în special în timpul consultărilor pentru elaborarea următorului raport din cadrul mecanismului instituit de Comisie.
3. solicitarea făcută Preşedintelui României, în raport cu calitatea sa de preşedinte al lucrărilor CSM la care participă (art. 25 din Legea 317/2004), dar şi în virtutea atribuţiilor sale constituţionale (art. 80 din Constituţia României) de a recunoaşte explicit justiţia ca domeniu de importanţă strategică, precum şi asigurarea medierii în raport cu puterea executivă şi puterea legislativă în vederea realizării şi semnării de către cele trei puteri constituite în stat a Pactului pentru justiţie.
Termen: de îndată după constituirea noului CSM.
4. Echipa noastră va solicita plenului CSM încurajarea implicării magistraţilor, a asociaţiilor profesionale şi a instanţelor în demersul de identificare a soluţiilor sistemului judiciar pentru reforma constituţională, pe care le va promova ca soluţii democratice şi compatibile cu cerinţele unei justiţii europene.
Termen: dependent de calendarul revizuirii Constituţiei.
Direcţia de acţiune I.2: Finanţarea corespunzătoare a sistemului judiciar
Instrumentele universale şi regionale garantează dreptul la un proces echitabil în faţa unei instanţe independente şi imparţiale[2]. În plus, Convenţia Europeană privind Drepturile Omului prevede şi necesitatea soluţionării procesului într-o perioadă rezonabilă de timp. Pentru ca sistemul judiciar să funcţioneze la aceste standarde, este nevoie de o organizare adecvată. Astfel, din punct de vedere instituţional, e nevoie de protecţie împotriva imixtiunilor legislativului şi executivului, iar la nivel practic de consacrarea independenţei în chestiuni administrative, independenţei în chestiuni financiare, independenţei în luarea deciziilor şi autorităţii judecătorilor.
Aceste cerinţe organizatorice sunt esenţiale pentru funcţionarea justiţiei la cele mai înalte cerinţe de performanţă. Eficienţa administrării fondurilor publice presupune şi descentralizarea administrării financiare, astfel încât să crească rolul şi responsabilitatea corelativă a instanţelor judecătoreşti, ca instituţii administrativ-judiciare, de a decide autonom în chestiunile administrative şi financiare. În prezent, din aceste puncte de vedere, instanţele sunt dependente ierarhic una de alta, iar în capătul acestei piramide este Ministerul Justiţiei, organ eminamente politic.
Mijloace de realizare:
1. Echipa noastră va propune Plenului CSM solicitarea, adresată atât ministrului justiţiei, cât şi Preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ambii în calitatea lor de membri de drept ai CSM), de a prezenta în cel mai scurt timp calendarul concret de trecere a gestiunii bugetare către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ca şi cedarea, de către Ministerul Justiţiei, a unei părţi din imobilul în care funcţionează pentru noile direcţii financiare şi economice ale Înaltei Curţi de Justiţie şi Casaţie, aceasta din urmă ca ordonator principal de credite pentru instanţe.
Termen: până în luna iulie 2011.
2. Echipa noastră va propune Plenului CSM sesizarea, în virtutea dispoziţiilor art. 38 alin. 5 din Legea nr. 317/2004, pe ministrul justiţiei în vederea modificării art. 131 alin. 2 din Legea nr. 304/2004 în ce priveşte atribuirea calităţii de ordonator principal de credite pentru bugetul curţilor de apel, a tribunalelor, tribunalelor specializate şi judecătoriilor către preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Termen: imediat după constituirea noului CSM.
3. Valorificarea prevederilor legale actuale legate de avizul conform al CSM pentru bugetul instanţelor. Avizul poate şi trebuie să fie acordat doar asupra bugetelor rezultate din nevoile instanţelor, ceea ce presupune implicarea CSM în faza de construcţie şi proiectare bugetară. Ulterior, activitatea de promovare a intereselor financiare pentru justiţie trebuie sa privească, pe lângă Ministerul Finanţelor, şi Parlamentul României.
Termen: începând cu bugetele instanţelor pentru 2012 (din luna septembrie 2011).
4. Promovarea, inclusiv prin propuneri legislative adresate ministrului justiţiei dar şi prin realizarea unui curent de opinie favorabil în rândul societăţii civile, clasei politice şi partenerilor europeni, a soluţiilor tehnice pentru finanţarea corespunzătoare a justiţiei în vederea garantării independenţei şi capacităţii ei funcţionale consemnate în Raportul final al Comisiei parlamentare comună specială pentru analizarea crizei intervenită în funcţionarea justiţiei[3]. Acestea privesc, printre altele:
  • Asigurarea unui nivel de finanţare a puterii judecătoreşti (bugetul ÎCCJ şi bugetul celorlalte instanţe judecătoreşti), în strictă concordanţă cu criteriile europene care stau la baza alocărilor bugetare, respectiv 65% cheltuieli de personal, 10% bunuri şi servicii, 15% investiţii (active nefinanciare),  10% altele;
  • Proiectul de buget al puterii judecătoreşti va fi aprobat de Adunarea Generală a Judecătorilor. Acesta va fi preluat de către Guvern şi integrat în proiectul Bugetului de Stat, pentru a se supune dezbaterii parlamentare. Bugetele astfel aprobate prin Legea bugetului de stat vor putea suferi modificări doar printr-o lege de rectificare votată de Parlamentul României;
  • Modificarea legislaţiei principale şi secundare, de aşa manieră încât veniturile realizate din încasarea taxelor judiciare de timbru şi a timbrului judiciar să se constituie în venituri proprii;
  • Modificarea legislaţiei principale şi secundare de aşa manieră încât să se asigure descentralizarea administrativ-financiară a instanţelor, creşterea responsabilităţii şi implicării bugetare a ordonatorilor de credite inferiori, asocierea instanţelor şi a adunărilor generale ale judecătorilor dintr-o instanţă în procedurile de elaborare a proiectelor de buget.
Termen: odată cu adoptarea Planului de acţiune al CSM pentru anul 2011.



Fatal error: Uncaught Exception: 12: REST API is deprecated for versions v2.1 and higher (12) thrown in /home/jurindbd/public_html/wp-content/plugins/seo-facebook-comments/facebook/base_facebook.php on line 1273