Uzurparea dreptului de control al carierei magistratilor

By | ianuarie 30, 2012

RezumatO recenta hotarare adoptata de Plenul CSM semnifica uzurparea dreptului de a controla cariera magistratilor.

Astfel, in anul 2005, prin modificarile aduse la Legea nr. 317/2004, legiuitorul a facut o partajare a competentelor sectiilor CSM de ale Plenului acestui for, pe considerentul ca membrii din sectia de judecatori trebuie sa decida in mod exclusiv asupra carierei judecatorilor, iar membrii din sectia de procurori sa decida in mod exclusiv asupra carierei procurorilor.

Saptamana trecuta Plenul CSM a decis, cu majoritate de voturi, ca ar fi competent sa controleze si eventual sa infirme hotararile sectiilor CSM. Aceasta hotarare este contrara legii, incalcand atat vointa legiuitorului care a modificat legile justitiei in anul 2005, cat si legea contenciosului administrativ Ea este cu atat mai discutabila cu cat, in anul 2011, acelasi Plen adoptase o hotarare de principiu stabilind in mod expres ca, atunci cand se formuleaza o plangere prealabila impotriva unei hotarari a sectiei CSM numai aceasta este competenta sa o solutioneze.

In felul acesta, se deschide practica Plenului CSM de a vota asupra unor chestiuni punctuale ce tin de cariera judecatorilor, respectiv a procurorilor, inclusiv cele cum ar fi numirea sau avizarea propunerilor de numire in functii cheie in ierarhia sistemului judiciar. De exemplu, judecatorii si societatea civila din CSM se vor putea pronunta pentru prima oara asupra propunerilor de numiri in functii de conducere ale Procurorului General al Romaniei, al Procurorului Sef al DNA sau DIICOT.

O hotarare ramasa neobservata

Uneori amenintarea raului se ascunde in detalii. A ramas practic neobservata o recenta hotarare a Consiliului Superior al Magistraturii, care aparent a transat doar o miza marunta: detasarea unui judecator in cadrul Ministerului Justitiei. Este vorba de hotararea nr. 71/2011, ce a constituit pct. 13 al ordinii de zi din data de 24 ianuarie 2011.

Chiar inainte de orice, trebuie sa spunem ca aceasta hotarare a fost datorata unei surescitari ce trebuie sa insemne mai mult decat simpla dorinta de a da Ministerului Justitiei semne de bunavointa, probabil in contextual aliantelor recent stabilite. Pentru noi a fost evident ca, la inceputul anului, Ministrul Justitiei a conditionat public alegerea conducerii Consiliului Superior al Magistraturii de promisiunea unei dibacii in relatiile inter-institutionale, dibacie in numele careia ministrul era dispus sa vada angajament de reforma oriunde. Desi ar fi o explicatie facila si pamanteana, semnificatia hotararii Plenului este totusi mai importanta: prin ea, intr-un gest de voluntarism deplin,Plenul CSM si-a arogat decis si in forta dreptul de control si cenzura totala asupra hotararilor sectiilor de judecatori, respectiv procurori. Prin cele ce urmeaza vom arata cum a avut loc aceasta uzurpare.

Derularea faptelor

Derularea seaca a faptelor ce trebuiesc descifrate este urmatoarea: Saptamana trecuta, o hotarare a sectiei de judecatori a CSM privind refuzul numirii unui judecator in cadrul aparatului Ministerului Justitiei, a fost supusa cenzurii Plenului CSM. Plenul, la solicitarea chiar a conducerii lui, care a introdus-o precipitat si in ultimul moment pe ordinea de zi, a intors decizia judecatorilor din CSM si a stabilit ca un judecator de la Curtea de Apel Bucuresti mai poate lucra inca 3 ani in cadrul aparatului tehnic al Ministerului Justitiei. Anterior, sectia de judecatori, din componenta careia facea parte si actuala conducere, respinsese motivat solicitarea (persoana este judecator din noiembrie 1995 si se afla detasata in Ministerul Justitiei incepand cu ianuarie 1999, iar Curtea de Apel avizase negativ o noua prelungire de detasare), si inca in doua randuri.

Hotararea incalca o hotarare de principiu in vigoare

Graba in luarea acestei decizii a facut sa nu mai existe atentie pentru aspectele de legalitate. Desi a fost invocata in cadrul dezbaterii, o hotarare de principiu, normativa, chiar a Plenului CSM care se referea in mod expres la competenta solutionarii plangerilor prealabile formulate impotriva hotararilor sectiilor, a fost ignorata si incalcata premeditat. Potrivit Hotararii Plenului CSM nr. 329 din 19 mai 2011, ”solutionarea plangerii prealabile indreptata impotriva unei hotarari adoptate de una dintre sectiile CSM cu privire la o cerere de detasare a unui judecator sau procuror sau in exercitarea altor atributii prevazute de lege, cu exceptia hotararilor pronuntate in materie disciplinara, este de competenta sectiei respective”.

Aceasta hotarare este inca in vigoare. Argumentele juridice care au fundamentat adoptarea ei in 2011 sunt imbatabile si nicio dibacie juridica sau nejuridica nu le va putea inlatura. Art. 23 alin 1 din Legea nr. 317/2004 prevede imperativ ca “Hotararile Consiliului Superior al Magistraturii se iau in plen sau in sectii, potrivit atributiilor care revin acestora”. Potrivit art 40 lit. a din aceeasi lege. atributia primara in materia detasarii judecatorilor si procurorilor apartine sectiilor CSM. Pe cale de consecinta, plangerea prealabila formulata de magistratul in cauza sau de alte persoane trebuie solutionata de sectiile Consiliului. Daca ar fi altfel, s-ar ajunge contrar legii ca pe fondul detasarii sa se pronunte alt organism decat cel expres prevazut de lege; pe de alta parte, Plenul CSM nu este organ ierarhic superior sectiilor. Consiliul Superior al Magistraturii nu este subordonat nici unei autoritati publice, iar sectiile CSM nu sunt subordonate Plenului CSM, fiecare dintre structurile functionale cu caracter administrativ ale Consiliului avand atributii proprii precis delimitate prin lege.

Premierele hotararii Plenului

Aceasta decizie marcheaza mai multe premiere, dupa aprecierea noastra negative:

E pentru prima oara in istoria democratica (dupa anul 2004) a Consiliului Superior a Magistraturii cand un procuror sau chiar reprezentantii societatii civile se pronunta in mod direct cu privire la traseul profesional al unui judecator. Pana acum astfel de decizii erau luate exclusiv de judecatorii din cadrul CSM, constituiti in sectia de judecatori.

In al doilea rand, hotararea consacra, intr-un mod cu totul inedit si periculos, subordonareasectiilor de judecatori si procurori Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, care pentru prima oara este recunoscut drept “organ ierarhic superior”.

O alta premiera tine de faptul ca pentru prima oara minoritatea reprezentantilor procurorilor in CSM (5), impune majoritatii formate din judecatori (9) viziunea sa asupra politicilor privind resursele umane.

La acest ultim punct este nevoie de o explicatie suplimentara. Incepand de anul trecut, sectia de judecatori a CSM si-a stabilit o practica restrictiva si de neclintit cu privire la detasarea judecatorilor in cadrul altor autoritati publice. Limitarea detasarii judecatorilor pe posturi caldute, mai ales cand sunt timp de mai multi ani decat cei permisi de lege, in cadrul diferitelor ministere a reprezentat o promisiune comuna a actualilor membrii CSM catre colegii lor in cadrul campaniei electorale pentru alegerea in CSM. Justitia nu poate fi izvor de cadre supracalificate pentru ministere care deruleaza asiduu politici publice si proiecte legislative nepopulare printre magistrati si respinse institutional de instantele judecatoresti. Astfel de argumente de etica decizionala si de corectitudine a politicilor de resurse umane au determinat in cele din urma ca judecatorii din cadrul CSM sa adopte o atitudine de maxima retinere in privinta detasarilor in afara sistemului judiciar. Cele mai multe astfel de solicitari, venite din partea unor ministere precum cel de justitie ori de externe, au fost respinse. In acest timp, contrar acestei parcimonii decizionale a judecatorilor, sectia de procurori a continuat o politica mai veche de incurajare a detasarii procurorilor in cadrul diferitelor autoritati si institutii publice. In vreme ce judecatorii ramaneau in instante, procurorii erau numiti pe diferite functii in ministere. Atata vreme cat responsabilitatea politicilor de resurse umane si de circulatie a personalului revin pentru judecatori, respectiv pentru procurori in mod separat si exclusiv celor doua sectii ale CSM, conflictul intern dintre cele doua atitudini contrare putea ramane doar unul principial.

Prin hotararea la care facem referire, sectia de procurori a CSM a reusit sa-si impuna punctul de vedere, sa modifice regulile strategiei de resurse umane adoptate de sectia de judecatori si sa revendice controlul asupra ei.

Efectele hotararii Plenului

Pe langa faptul ca este profund gresita, teza, inedita din punct de vedere stiintific, sustinuta de presedintele CSM potrivit cu care Plenul CSM este organul ierarhic superior sectiilor aceluiasi CSM, va crea in practica dezordine si instabilitate institutionala profunda. Orice hotarare luata de sectiile CSM in privinta carierei magistratilor va putea fi atacata pe calea plangerii prealabile administrative in fata Plenului CSM, determinand astfel ca evolutia profesionala a unui judecator sa fie determinata de votul procurorilor, al membrilor de drept, inclusiv al reprezentantului Guvernului, dar si al reprezentantilor societatii civile, asa cum au rezultat ei din negocierile parlamentare. In mod similar, evolutia in cariera a unui procuror va fi decisa de votul judecatorilor si al celorlalti membri amintiti si abia in ultimul rand de votul procurorilor insisi.

Mai mult, calea plangerii prealabile este deschisa, potrivit legii contenciosului administrativ, oricarei persoane fizice sau juridice care justifica vreun interes. Este de asemenea deschisa organismelor sociale interesate, adica oricaror structuri neguvernamentale, sindicate, asociatii, fundatii si altele asemenea, care vor putea contesta in fata Plenului CSM orice hotarare luata de catre sectiile acestuia.

Pana acum, niciodata hotararile sectiilor date in domeniul carierei profesionale a magistratilor (detasari in functii de executie sau de conducere, numiri in functii de conducere, delegari, avize) nu au facut obiectul controlului exercitat de Plenul CSM ca urmare a sesizarii altor subiecte decat magistratul in cauza. Acum insa, printr-un gest de voluntarism deplin, Plenul CSM si-a arogat decis si in forta dreptul de control si cenzura asupra hotararilor sectiilor de judecatori, respectiv procurori.

O ipoteza concreta: presedintele ICCJ si procurorul general al Romaniei

Aceasta schimbare dramatica de optica a CSM in privinta controlului exercitat asupra sectiilor de judecatori si procurori ascunde in primul rand consecinte incalculabile, oricum directe si imediate asupra regulilor de numire in functiile de conducere de la varful sistemului judiciar. E vorba atat de posturile de presedinte al ICCJ ori de sefi de sectie la aceasta instanta, cat si, mai ales, de cele de procuror general al Romaniei si procuror sef al DNA, ori alte functii mari de conducere in aceste structuri.

Stabilitatea procedurilor de desemnare in aceste functii este parte componenta a mecanismului de cooperare si verificare si obligatie asumata de statul roman.

Prin hotararea de saptamana trecuta, Plenul CSM a anuntat raspicat ca preia de la sectiile sale responsabilitatea si controlul numirii respectiv a avizarii numirii in functiile cheie din sistemul judiciar. Reamintim ca in Plenul CSM functioneaza, pe langa magistratii alesi, si membrii de drept, adica Ministrul Justitiei, procurorul general de la parchetul de pe langa ICCJ, presedintele ICCJ si cei 2 reprezentanti ai societatii civile, desemnati, potrivit legii, in urma unui vot politic in Senatul Romaniei. In noul context, atat propunerile pentru functiile de conducere in cadrul ICCJ, cat si avizele pentru propunerile in functiile de conducere de la varful Parchetului de pe langa ICCJ, vor putea fi aduse, la simpla solicitare a unei asociatii profesionale sau a oricarui ONG, controlului si modificarii continutului lor in cadrul Plenului CSM, reinventat peste noapte drept „organ ierarhic superior”.

 


Fatal error: Uncaught Exception: 12: REST API is deprecated for versions v2.1 and higher (12) thrown in /home/jurindbd/public_html/wp-content/plugins/seo-facebook-comments/facebook/base_facebook.php on line 1273